REGULAMENT-CADRU de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
Document:
ROFUIP 2020 – anexa ordin nr. 5.447_2020
Anexa 1
REGULAMENT-CADRU
de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
TITLUL I
Dispoziţii generale
CAPITOLUL I
Cadrul de reglementare
Art. 1
(1) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, denumit în continuare regulament, reglementează organizarea şi
funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumite în continuare unităţi de
învăţământ, în cadrul sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ.
(2) Unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare, ale prezentului regulament, ale propriului regulament
de organizare şi funcţionare şi ale regulamentului intern.
(3) În baza legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament, Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii
în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii emit reglementări
specifice privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal
din domeniul respectiv.
(4) În unitățile de învățământ pilot, experimentale și de aplicație se respectă prevederile
Regulamentului – cadru de organizare și funcționare a școlilor pilot, experimentale și de
aplicație.
Art. 2
(1) În baza prezentului regulament, a actelor normative şi/sau administrative cu
caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai
educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor
colective de muncă aplicabile, unităţile de învăţământ îşi elaborează propriul regulament
de organizare şi funcţionare.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ conţine
reglementări cu caracter general, în funcţie de tipul acesteia, precum şi reglementări
specifice fiecărei unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se
elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic. Din colectivul
de lucru, numit prin hotărârea consiliului de administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai
organizaţiilor sindicale, ai părinţilor şi ai elevilor desemnaţi de către consiliul
reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor, respectiv de consiliul şcolar al elevilor.
(4) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ,
precum şi modificările ulterioare ale acestuia se supun spre dezbatere în consiliul
Anexa
2
reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei părinţilor, acolo unde există, în consiliul şcolar al
elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic
auxiliar şi nedidactic.
(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, precum şi
modificările ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de
administraţie.
(6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ
se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului
unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ se afişează pe site-ul unităţii de învăţământ.
(7)Educatoarele/Învăţătorii/Institutorii/Profesorii pentru învăţământul
preşcolar/primar/Profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta la începutul fiecărui an
şcolar elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare al unității de
învățământ.
(8) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ poate fi revizuit
anual sau ori de câte ori este nevoie.
(9) Respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare
a unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.
(10) Regulamentul intern al unităţii de învăţământ conţine dispoziţiile obligatorii
prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi în contractele colective de muncă aplicabile şi se aprobă prin
hotărâre a consiliului de administraţie, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale care au membri în unitatea de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar.
(11) Respectarea prevederilor Regulamentului cadru de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar de către personalul didactic, didactic auxiliar,
nedidactic și elevi, este obligatorie. Nerespectarea Regulamentului cadru de organizare
și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar constituie abatere și se
sancționează conform prevederilor legale.
Capitolul II
Principii de organizare și finalităţile învăţământului preuniversitar
Art. 3
(1) Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite
în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Conducerile unităţilor de învăţământ îşi fundamentează deciziile pe dialog şi
consultare, promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul la opinie
al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-o comunicare
periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 4
Anexa
3
Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe
politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror
formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi
prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită
morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea, integritatea fizică sau psihică
a copiilor/elevilor sau a personalului din unitate.
Titlul II Organizarea unităţilor de învăţământ
Capitolul I Rețeaua școlară
Art. 5 Unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate fac parte
din reţeaua şcolară naţională, care se constituie în conformitate cu prevederile legale.
Art. 6
(1) În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate dobândesc personalitate juridică, în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare.
(2) Unitatea de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică (PJ) are următoarele
elemente definitorii:
a) act de înfiinţare – ordin de ministru/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice
locale sau judeţene (după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi
care respectă prevederile legislaţiei în vigoare;
b) dispune de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului/bancă -pentru unitățile de învățământ particular;
e) ştampilă cu stema României şi cu denumirea actualizată a Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, denumit în continuare ministerul, şi cu denumirea exactă a unităţii de
învăţământ corespunzătoare nivelului maxim de învăţământ şcolarizat;
f) domeniu web.
(3) Fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică are conducere, personal şi
buget proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi condiţiile
prevăzute de legislaţia în vigoare, de autonomie instituţională şi decizională.
(4) O unitate de învățământ poate avea în componența sa una sau mai multe structuri
școlare arondate, fără personalitate juridică, a căror activitate se desfășoară într-un alt
imobil.
Art. 7
În vederea creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de
învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor
şcolare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 8
(1) Inspectoratele şcolare stabilesc, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială,
după consultarea reprezentanţilor unităţilor de învățământ şi a autorităţilor
Anexa
4
administraţiei publice locale, circumscripţiile unităţilor de învăţământ care şcolarizează
grupe şi/sau clase de nivel antepreșcolar, preşcolar, primar şi gimnazial, cu respectarea
prevederilor legale.
(2) Circumscripţia şcolară este formată din totalitatea străzilor aflate în apropierea
unităţii de învăţământ şi arondate acesteia, în vederea şcolarizării
antepreșcolarilor/preşcolarilor/elevilor.
(3) Unităţile de învăţământ şcolarizează în învăţământul antepreșcolar, preșcolar,
primar şi gimnazial, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, copiii/elevii
care au domiciliul în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Înscrierea
se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui sau a reprezentantului legal.
(4) Părintele sau reprezentantul legal are dreptul de a solicita şcolarizarea copilului la
o altă unitate de învăţământ decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se
face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau reprezentantului
legal şi se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ la care se
solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării
elevilor din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Prin excepţie,
înscrierea în clasa pregătitoare se face conform metodologiei specifice, elaborate de
minister.
CapitolulII
Organizarea programului școlar
Art. 9
(1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic
următor.
(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a
vacanţelor şi a sesiunilor de evaluări, examene și concursuri naționale se stabilesc prin
ordin al ministrului educaţiei și cercetării.
(3) În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii
excepţionale, cursurile şcolare față în față pot fi suspendate pe o perioadă determinată,
potrivit reglementărilor aplicabile.
(4) Suspendarea cursurilor se poate face, după caz:
a) la nivelul unor formaţiuni de studiu – grupe/clase din cadrul unităţii de învăţământ,
precum şi la nivelul unităţii de învăţământ – la cererea directorului, în baza hotărârii
consiliului de administraţie al unităţii, cu informarea inspectorului şcolar general/al
municipiului Bucureşti, respectiv cu aprobarea inspectorului şcolar general şi informarea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b) la nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din acelaşi judeţ/municipiul Bucureşti
– la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea ministerului;
c) la nivel regional sau naţional, prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării ca
urmare a hotărârii Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de
Urgență, respectiv Comitetul Național pentru Situații de Urgență(CJSU / CNSU), după
caz.
Anexa
5
(5) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a
programei şcolare prin modalități alternative stabilite de consiliul de administrație al
unității de învățământ.
(6) În situaţii excepţionale, ministrul educaţiei și cercetării poate emite instrucțiuni și cu
alte măsuri specifice în vederea continuării procesului educaţional.
(7) Reluarea activităților didactice care presupun prezența fizică a antepreșcolarilor,
preșcolarilor și a elevilor în unitățile de învățământ preuniversitar se realizează cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(8) În situaţii excepţionale, inclusiv pe perioada declarării stării de urgență/alertă,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului,
metodologia – cadru de organizare și desfășurare a activităților prin intermediul
tehnologiei și al internetului.
Art. 10
(1) În perioada vacanţelor, în unităţile de învăţământ cu nivel preşcolar se pot organiza
activități educative cu copiii, cu avizul Direcției de Sănătate Publică.
(2) În vederea participării la activităţile educative menţionate la alin. (1), părinţii şi
unitatea de învăţământ încheie pentru perioada respectivă contract educaţional conform
anexei la prezentul regulament.
Art. 11
(1) În unităţile de învăţământ, cursurile se pot organiza în forma de învăţământ cu
frecvenţă sau în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă;
(2) Forma de învăţământ cu frecvenţă poate fi organizată în program de zi sau seral.
(3) Învăţământul primar funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru
unităţile de învăţământ care funcţionează în cel puţin două schimburi, programul este
stabilit de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(4) Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe
înainte de ora 8,00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14,00.
(5) În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute
după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa
pregătitoare şi la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30 – 35 de
minute, restul de timp fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative.
(6) În situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte
clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în
ultimele cinci minute se organizează activităţi de tip recreativ.
(7) Pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi din învăţământul
postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră;
după a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15 – 20 de minute.
(8) În situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații
excepționale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi
modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, cu informarea inspectoratului şcolar.
Art.12
Anexa
6
(1) Durata şi structura anului de studiu, alcătuirea schemei orare, precum şi organizarea
procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă” sunt reglementate prin
metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) În urma analizei de nevoi întreprinse de consiliul de administraţie, privind resursele
existente (umane, financiare şi materiale) din unitatea de învăţământ, o comisie propune
o ofertă sub formă de pachete educaţionale pentru programul „Şcoala după şcoală”,
conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Programul „Şcoala după şcoală” se organizează prin decizia consiliului de administraţie
al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar.
Capitolul III
Formațiunile de studiu
Art. 13
(1) În unităţile de învăţământ, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de
studiu şi se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de
administraţie, conform prevederilor legale.
(2) În situaţii excepţionale, pe baza unei justificări corespunzătoare din partea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, unităţile de învăţământ pot
organiza formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu
aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. În această situaţie,
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ are posibilitatea de a consulta şi
consiliul clasei, în vederea luării deciziei.
(3) În localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a
unei minorităţi naţionale, formațiunile de studiu pot funcţiona sub efectivul minim sau
peste efectivul maxim, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4)Activitatea de învăţământ în regim simultan se reglementează prin ordin al
ministrului educaţiei și cercetării.
(5)Ministerul stabileşte, prin reglementări specifice, disciplinele de
învăţământ/modulele la care predarea se face individual sau pe grupe de elevi.
(6) În situaţii temeinic motivate, în unităţile de învăţământ liceal şi profesional în care
numărul de elevi de la o specializare/calificare profesională/un domeniu de pregătire
profesională este insuficient pentru alcătuirea unei clase, se pot organiza clase cu dublu
profil sau dublă specializare/calificare. În unităţile de învăţământ care şcolarizează elevi
în învăţământ profesional şi tehnic, inclusiv dual, în care numărul de elevi de la o
calificare profesională este sub efectivele prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se pot organiza clase cu maximum trei
grupe cu calificări diferite.
(7) Clasele menţionate la alin. (6) se organizează pentru profiluri/domenii de pregătire
profesională/specializări/calificări la care disciplinele generale sunt comune, la solicitarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar şi
aprobarea ministerului.
(8) La disciplinele comune pentru toţi elevii claselor menţionate la alin. (6), activitatea
se desfăşoară cu toată clasa, iar la disciplinele/modulele de specialitate activitatea se
desfăşoară pe grupe.
Anexa
7
(9) Consiliul de administraţie poate decide constituirea de grupe pentru elevi din
formațiuni de studiu diferite care aleg să studieze aceleaşi discipline opţionale, în
conformitate cu prevederile Statutului elevului, cu încadrarea în numărul de norme
aprobat.
Art. 14
Învăţământul special şi special integrat pentru preşcolarii/elevii cu deficienţe uşoare şi
moderate sau grave/profunde/severe/asociate se organizează individual, pe grupe sau
clase cu efective stabilite prin lege, în funcţie de tipul şi de gradul deficienţei.
Art. 15
(1) La înscrierea în învăţământul gimnazial, liceal, profesional, inclusiv dual, se
asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta
educaţională a unităţii de învăţământ.
(2) Conducerea unităţii de învăţământ constituie, de regulă, formaţiunile de studiu
astfel încât elevii să studieze aceleaşi limbi străine.
(3) În unităţile de învăţământ în care constituirea formaţiunilor de studiu nu se poate
face cu respectarea prevederilor alin. (2), conducerile unităţilor de învăţământ asigură în
program un interval orar care să permită asocierea elevilor pentru studiul limbilor
moderne.
(4) În situaţii temeinic motivate, la solicitarea scrisă a părinţilor sau a elevilor majori,
consiliul de administraţie poate hotărî ordinea studierii limbilor moderne sau schimbarea
lor.
(5) În cazurile menţionate la alin. (4), conducerea unităţii de învăţământ, în interesul
superior al elevului, poate să asigure un program de sprijin pentru elevii care nu au
studiat limba modernă respectivă sau nu se află la acelaşi nivel de studiu cu ceilalţi elevi
din clasă/grupă, cu încadrarea în bugetul unităţii de învăţământ.
Titlul III
Managementul unităţilor de învăţământ
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 16
(1) Managementul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică este asigurat în
conformitate cu prevederile legale.
(2) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de
administraţie, de director şi, după caz, de directori adjuncţi.
(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se
consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, personalul
didactic auxiliar, personalul nedidactic, reprezentanții organizaţiilor sindicale afiliate
federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar, care au membri în unitate, consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia
părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, sucursalele asociaţiilor reprezentative ale elevilor,
Anexa
8
acolo unde este cazul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu
reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului profesional
şi tehnic, inclusiv dual şi/sau în desfăşurarea instruirii practice a elevilor.
ART. 17
Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unităţile de învăţământ se asigură, la cererea
directorului, de către inspectoratele şcolare, prin consilierul juridic.
Capitolul II
Consiliul de administraţie
Art. 18
(1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.
(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologieicadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de
învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de
administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere
majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este
ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.
(4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de
administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca
membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ,
cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, nu
pot desemna alţi reprezentanţi.
(6) În situații obiective, cum ar fi calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte
situații excepționale, ședințele consiliului de administrație se pot desfășura on-line, prin
mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.
Art. 19
(1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori,
reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.
(2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii,
preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul
consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.
(3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate
şedinţele consiliului de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform
procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de
învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Capitolul III
Anexa
9
Directorul
Art. 20
(1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
(2) Funcţia de director în unităţile de învăţământ de stat se ocupă, conform legii, prin
concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional
de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de director
se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
(3) Pentru asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi a finanţării
suplimentare, după promovarea concursului, directorul încheie contract de management
administrativ-financiar cu primarul unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază
teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean,
pentru unităţile de învăţământ special. Modelul-cadru al contractului de management
administrativ-financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2). Contractul de
management administrativ – financiar poate fi modificat exclusiv prin act adițional, cu
acordul părților semnatare.
(4) Directorul încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar
general. Modelul-cadru al contractului de management educaţional este anexă la
metodologia prevăzută la alin. (2). Contractul de management educational poate fi
modificat exclusiv prin act adițional, cu acordul părților semnatare.
(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii,
funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local,
judeţean sau naţional.
(6) În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul
dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităţii respective. Respectarea
criteriilor de competenţă profesională este obligatorie.
(7) În unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în care
există şi clase cu predare în limba română, unul dintre directori este un cadru didactic
care nu aparţine minorităţilor şi care predă în limba română.
(8) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea
motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3
dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea
consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este
obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se
analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite
decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ. Hotărârea revocării
directorului unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care
şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a
învăţământului dual se ia prin vot secret de către 2/3 din membrii consiliului de
administraţie.
Anexa
10
(9) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din
funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin
decizia persoanei juridice fondatoare.
(10) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de
învăţământ, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar
nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare
în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, în baza avizului
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor
solicitate.
Art. 21
(1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă
a acesteia;
b) organizează întreaga activitate educaţională;
c) răspunde de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;
d) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la
nivel naţional şi local;
e) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare
funcţionării unităţii de învăţământ;
f) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi de securitate în muncă;
g) încheie parteneriate cu operatorii economici pentru asigurarea instruirii practice a
elevilor;
h) prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei din unitatea de învăţământ;
raportul este prezentat în faţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral, în faţa
comitetului reprezentativ al părinţilor şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde
există; raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a
inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti şi postat pe site-ul unităţii de
învățământ, în măsura în care există, în termen de maximum 30 de zile de la data începerii
anului şcolar.
(2) În exercitarea funcţiei de ordonator de credite, directorul are următoarele atribuţii:
a) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul
de execuţie bugetară;
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;
c) face demersuri pentru atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor
legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.
(3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele atribuţii:
a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;
b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine;
c) răspunde de evaluarea periodică, formarea, motivarea personalului din unitate;
d)propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor
pe post şi angajarea personalului;
Anexa
11
e)aplică prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar, precum şi prevederile altor acte normative, elaborate de
minister.
(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:
a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare,
avizat de consiliul de administraţie;
b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ
şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie; prin excepţie, în unităţile de
învăţământ preuniversitar care şcolarizează elevi exclusiv în învăţământ profesional şi
tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, directorul aprobă curriculumul în
dezvoltare locală cu obligativitatea consultării, în prealabil, a reprezentanților
operatorilor economici implicați în instruirea practică și pregătirea de specialitate a
elevilor în calificarea respectivă;
c) coordonează activitatea de colectare a datelor statistice pentru sistemul naţional de
indicatori pentru educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar şi răspunde de
introducerea datelor în Sistemul informatic integrat al învăţământului din România
(SIIIR);
d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul intern şi
regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) stabileşte componenţa nominală a formaţiunilor de studiu, în baza hotărârii
consiliului de administraţie;
f) elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare, precum şi statul
de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune, spre aprobare, consiliului de
administraţie;
g) numeşte, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de
administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum şi coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare;
h) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de numire a cadrului
didactic, membru al consiliului clasei, care preia atribuţiile profesorului diriginte, în
condiţiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;
i) numeşte, în baza hotărârii consiliului de administraţie, coordonatorii structurilor
arondate, din rândul cadrelor didactice – de regulă, titulare – care îşi desfăşoară activitatea
în structurile respective;
j) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de constituire a
comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ;
k) coordonează comisia de întocmire a orarului cursurilor unităţii de învăţământ şi îl
propune spre aprobare consiliului de administraţie;
l) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, calendarul activităţilor
educative al unităţii de învăţământ;
m) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de aprobare a
regulamentelor de funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi
cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ;
n) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare,
control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară în unitatea de învăţământ şi
le supune spre aprobare consiliului de administraţie;
Anexa
12
o) asigură, prin responsabilul Comisiei pentru curriculum, aplicarea planului de
învățământ, a programelor școlare și a metodologiei privind evaluarea rezultatelor
școlare;
p) controlează, cu sprijinul responsabilului Comisiei pentru curriculum, calitatea
procesului instructiv-educativ, prin asistențe la ore și prin participări la diverse activități
educative extracurriculare și extrașcolare;
q) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din unitate;
r) monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină integrarea acestora
în colectivul unităţii de învăţământ;
s) consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile personalului
didactic şi a salariaţilor de la programul de lucru;
t) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, rezultatele unităţii de învăţământ;
u) numeşte şi controlează personalul care răspunde de ştampila unităţii de învăţământ;
v) răspunde de arhivarea documentelor unității de învățământ;
w) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi
gestionarea actelor de studii, precum şi de întocmirea, eliberarea, reconstituirea,
anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă
şcolară;
x) aprobă procedura de acces în unitatea de învăţământ a persoanelor din afara
acesteia, inclusiv a reprezentanţilor mass-mediei, în condiţiile stabilite prin regulamentul
de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Reprezentanţii instituţiilor cu
drept de îndrumare şi control asupra unităţilor de învăţământ, precum şi persoanele care
participă la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ au
acces neîngrădit în unitatea de învăţământ;
y) asigură implementarea hotărârilor consiliului de administraţie.
z) propune spre aprobare consiliului de administrație suspendarea cursurilor la nivelul
unor formațiuni de studiu-grupe/ clase sau la nivelul unității de învățământ, în situații
obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații excepționale;
aa) coordonează activitățile realizate prin intermediul tehnologiei și al internetului la
nivelul unității de învățământ și stabilește în acord cu profesorii diriginți și cadrele
didactice, modalitatea de valorificare a acestora.
(5) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie,
potrivit legii, şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi
contractele colective de muncă aplicabile.
(6) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu reprezentanţii
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ şi/sau, după caz, cu
reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile
legale.
(7) Directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către directorul adjunct sau către un
alt cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, în situaţia imposibilităţii
exercitării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară şi se
sancţionează conform legii. În situaţii excepţionale (accident, boală şi altele asemenea) în
care directorul nu poate delega atribuţiile, directorul adjunct sau un alt cadru didactic,
Anexa
13
membru al consiliului de administraţie, desemnat anterior pentru astfel de situaţii de
către acesta, preia atribuţiile directorului.
Art. 22 În exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite în conformitate cu
prevederile art. 21, directorul emite decizii şi note de serviciu.
Art. 23
(1) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii de învăţământ sunt cele prevăzute de
legislaţia în vigoare, de prezentul regulament, regulamentul de organizare şi funcţionare
a unităţii de învăţământ, de regulamentul intern şi de contractele colective de muncă
aplicabile.
(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul
şcolar general.
Capitolul IV
Directorul adjunct
Art. 24
(1) În activitatea sa, directorul poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori adjuncţi.
(2) Numărul directorilor adjuncţi se stabileşte în conformitate cu normele metodologice
elaborate de minister şi cu alin. (1) al prezentului articol.
(3) Se poate numi un director adjunct, pentru:
a) unităţile de învăţământ de nivel primar şi/sau gimnazial care au peste 30 de
formaţiuni de studiu;
b) unităţile de învăţământ primar şi/sau gimnazial care au între 20 şi 30 de clase şi
îndeplinesc una dintre condiţiile: au cel puţin 10 clase inclusiv din învăţământul primar
şi/sau grupe din învăţământul preşcolar sau au secţii cu predare în limbile minorităţilor
într-o unitate şcolară cu predare în limba română sau au secţii cu predare în limba
română într-o unitate şcolară cu predare într-o limbă a minorităţilor;
c) unităţile de învăţământ primar şi/sau gimnazial care au între 20 şi 30 de clase şi au
internat şi cantină;
d) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care au peste 25 de clase;
e) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care au între 20 şi 25 de clase şi îndeplinesc
una din condiţiile: au cel puţin 10 clase din învăţământul primar şi/sau grupe din
învăţământul preşcolar sau au secţii cu predare în limbile minorităţilor într-o unitate
şcolară cu predare în limba română sau au secţii cu predare în limba română într-o
unitate şcolară cu predare într-o limbă a minorităţilor;
f) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care au între 20 şi 25 de clase şi au internat şi
cantină.
(4) Se pot numi doi directori adjuncţi pentru unităţile de învăţământ de nivel
gimnazial, liceal sau postliceal care funcţionează cu peste 50 de formaţiuni de studiu.
(5) Se pot numi trei directori adjuncţi pentru unităţile de învăţământ de nivel
gimnazial, liceal sau postliceal care funcţionează cu peste 70 de formaţiuni de studiu sau
cu peste 70 de formaţiuni de studiu din învăţământul antepreşcolar şi preşcolar.
Anexa
14
Art. 25
(1) Funcţia de director adjunct al unităţii de învăţământ de stat se ocupă, conform legii,
prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului
naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de
director adjunct se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării.
(2) Directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la
propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la
propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ
sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă
situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele
auditului se analizează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi, în
baza hotărârii acestuia, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a
directorului adjunct al unităţii de învăţământ.
(3) Directorul adjunct al unităţii de învăţământ particular poate fi eliberat din funcţie
prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(4) Eliberarea din funcţie a directorului adjunct al unităţii de învăţământ liceal militar
se face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu avizul Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 26
(1) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de management
educaţional, anexă la metodologia prevăzută la art. 20 alin. (4), şi îndeplineşte atribuţiile
stabilite prin fişa postului, anexă la contractul de management educaţional, precum şi
atribuţiile delegate de director pe perioade determinate.
(2) Directorul adjunct exercită, prin delegare, toate atribuţiile directorului, în lipsa
acestuia.
Art. 27
(1) Perioada concediului anual de odihnă al directorului adjunct se aprobă de către
directorul unităţii de învăţământ.
(2) Rechemarea din concediu a directorului adjunct se poate realiza de către directorul
unității de învățământ sau de către inspectorul școlar general.
(3) În perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii de învăţământ nu
poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte în cadrul unui partid
politic la nivel local, judeţean sau naţional.
Capitolul V
Tipul şi conţinutul documentelor manageriale
Art. 28
Pentru optimizarea managementului unităţii de învăţământ, conducerea acesteia
elaborează documente manageriale, astfel:
a) documente de diagnoză;
b) documente de prognoză;
Anexa
15
c) documente de evidenţă.
Art. 29
(1) Documentele de diagnoză ale unităţii de învăţământ sunt:
a) rapoartele anuale ale comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;
b) raportul anual de evaluare internă a calităţii.
(2) Conducerea unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente de diagnoză
privind domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la
atingerea obiectivelor educaţionale.
Art. 30
(1) Rapoartele anuale de activitate se întocmesc de către director şi directorul
adjunct/directorii adjuncţi, după caz.
(2) Rapoartele anuale de activitate se validează de către consiliul de administraţie, la
propunerea directorului la începutului anului şcolar următor.
Art. 31
Rapoartele anuale de activitate sunt făcute publice pe site-ul unităţii de învăţământ sau,
în lipsa acestuia, prin orice altă formă.
Art. 32
Raportul anual de evaluare internă (RAEI) se întocmeşte de către comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii, se validează de către consiliul de administraţie, la
propunerea coordonatorului comisiei şi se prezintă, spre analiză, consiliului profesoral.
Art. 33
(1) Documentele de prognoză ale unităţii de învăţământ realizate pe baza
documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare sunt:
a) planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii pentru
învăţământul profesional şi tehnic (PAS);
b) planul managerial (pe an şcolar);
c) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.
(2) Directorul poate elabora şi alte documente de prognoză, în scopul optimizării
managementului unităţii de învăţământ.
(3) Documentele de prognoză se transmit, în format electronic, comitetului
reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, fiind documente care
conţin informaţii de interes public.
Art. 34
(1) Planul de dezvoltare instituţională constituie documentul de prognoză pe termen
lung şi se elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de
trei – cinci ani. Acesta conţine:
a) prezentarea unităţii: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale şi
financiare, relaţia cu comunitatea locală şi organigramă;
Anexa
16
b) analiza de nevoi, alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) şi analiza
mediului extern (de tip PESTE);
c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii;
d) planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, respectiv activităţi
manageriale, obiective, termene, stadii de realizare, resurse necesare, responsabilităţi,
indicatori de performanţă şi evaluare.
(2) Planul de acţiune al şcolii (PAS) pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic
corelează oferta educaţională şi de formare profesională cu nevoile de dezvoltare socioeconomică la nivel local, judeţean şi regional, stabilite prin Planul Regional de Acțiune
pentru Învățământ (PRAI) și Planul Local de Acțiune pentru Învățământ (PLAI).
(3) Planul de acţiune al şcolii (PAS) se realizează în baza ghidului de elaborare emis de
către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
(4) Planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS), se
dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de
administraţie. Planificarea strategică, respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS), pentru
unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează în
învăţământ profesional şi tehnic este elaborat, pentru o perioadă de 3-5 ani, de către o
echipă coordonată de către director, în colaborare cu partenerii școlii şi se aprobă de către
consiliul de administraţie.
Art. 35
(1) Planul managerial constituie documentul de acţiune pe termen scurt şi se elaborează
de către director pentru o perioadă de un an şcolar.
(2) Planul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi
inspectoratului şcolar la specificul unităţii, precum şi a obiectivelor strategice ale planului
de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv.
(3) Planul managerial se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă
de către consiliul de administraţie.
(4) Directorul adjunct întocmeşte propriul plan managerial conform fişei postului, în
concordanţă cu planul managerial al directorului şi cu planul de dezvoltare
instituţională.
Art. 36
Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru
elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv a
procedurilor formalizate pe activităţi. Planul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi
alte componente.
Art. 37
Documentele manageriale de evidenţă sunt:
a) statul de funcţii;
b) organigrama unităţii de învăţământ;
c) schema orară a unităţii de învăţământ / programul zilnic al unității de învățământ
antepreșcolar/preșcolar;
d) planul de şcolarizare;
Anexa
17
Titlul IV
Personalul unităţilor de învăţământ
Capitolul I Dispoziții generale
Art. 38
(1) În unităţile de învăţământ, personalul este format din personal didactic de
conducere, didactic de predare şi de instruire practică, didactic auxiliar şi personal
nedidactic.
(2) Selecţia personalului didactic, a celui didactic auxiliar şi a celui nedidactic din
unităţile de învăţământ se face conform normelor specifice fiecărei categorii de personal.
(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în
unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin încheierea contractului
individual de muncă cu unitatea de învăţământ, prin reprezentantul său legal.
Art. 39
(1) Drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământ sunt reglementate de legislaţia
în vigoare.
(2) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească condiţiile de
studii cerute pentru postul ocupat şi să fie apt din punct de vedere medical.
(3) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută morală demnă,
în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită copiilor/elevilor, o vestimentaţie
decentă şi un comportament responsabil.
(4) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să desfăşoare şi să
încurajeze acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a copilului/elevului şi viaţa
intimă, privată sau familială a acestuia sau ale celorlalţi salariaţi din unitate.
(5) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse
corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional copiii/elevii şi/sau colegii.
(6) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia de a veghea la siguranţa
copiilor/elevilor, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor şcolare,
extracurriculare/extraşcolare.
(7) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia să sesizeze, după caz,
instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor
copiilor/elevilor, inclusiv în legătură cu aspecte care le afectează demnitatea, integritatea
fizică şi psihică.
Art. 40
(1) Structura de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin
statele de funcţii şi prin proiectul de încadrare ale fiecărei unităţi de învăţământ.
(2) Prin organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă,
organismele consultative, comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de
specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.
Anexa
18
(3) Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă
de către consiliul de administraţie şi se înregistrează la secretariatul unităţii de
învăţământ
Art. 41
Coordonarea activităţii structurilor unităţilor de învăţământ se realizează de către un
coordonator numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a consiliului
de administraţie, la propunerea directorului.
Art. 42
Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este organizat în compartimente de
specialitate care se află în subordinea directorului/directorului adjunct, în conformitate
cu organigrama unităţii de învăţământ.
Art.43
La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează, de regulă, următoarele
compartimente/servicii de specialitate: secretariat, financiar, administrativ, precum şi alte
compartimente sau servicii, potrivit legislaţiei în vigoare.
Capitolul II
Personalul didactic
Art. 44
Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de
contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 45
Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul didactic are obligaţia să prezinte
un certificat medical, eliberat pe un formular specific, aprobat prin ordin comun al
ministrului educaţiei și cercetării şi ministrului sănătăţii.
Art. 46
Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în
condiţiile legii.
Art. 47
În unităţile de învăţământ, cu excepția nivelului preșcolar, se organizează pe durata
desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală. Atribuţiile personalului de serviciu sunt
stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
Capitolul III
Personalul nedidactic
Anexa
19
Art. 48
(1) Personalul nedidactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare
şi de contractele colective de muncă aplicabile.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice dintro unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(3) Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate
juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin
încheierea contractului individual de muncă.
Art. 49
(1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată, de regulă, de administratorul
de patrimoniu.
(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către administratorul de
patrimoniu potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către
directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ.
(3) Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de
îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii, directorul poate solicita administratorului de
patrimoniu schimbarea acestor sectoare.
(4) Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte
activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ.
(5) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din cadrul
compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie să se îngrijească, în
limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a unităţii de
învăţământ, în vederea asigurării securităţii preșcolarilor/elevilor/personalului din
unitate.
Capitolul IV
Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ
Art. 50
Evaluarea personalului se face conform legislaţiei în vigoare şi a contractelor colective
de muncă aplicabile.
Art. 51
(1) Evaluarea personalului didactic se realizează în baza fişei de evaluare adusă la
cunoştinţă la începutul anului şcolar.
(2) Evaluarea personalului nedidactic se realizează la sfârşitul anului calendaristic.
(3) Conducerea unităţii de învăţământ va comunica în scris personalului
didactic/nedidactic rezultatul evaluării conform fişei specifice.
Capitolul V
Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învățământ
Anexa
20
Art. 52
Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar
conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 53
Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Titlul V
Organisme funcționale și responsabilități ale cadrelor didactice
Capitolul I
Organisme funcționale la nivelul unității de învățământ
Secțiunea 1
Consiliul profesoral
Art. 54. (1) Consiliul profesoral este format din totalitatea cadrelor didactice de
conducere, de predare şi de instruire practică dintr-o unitate de învăţământ. Preşedintele
consiliului profesoral este directorul.
(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea
directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din numărul personalului didactic de
predare şi instruire practică.
(3) Personalul didactic de conducere, de predare şi instruire practică are dreptul să
participe la toate şedinţele consiliilor profesorale din unităţile de învăţământ unde îşi
desfăşoară activitatea şi are obligaţia de a participa la şedinţele consiliului profesoral din
unitatea de învăţământ unde declară, în scris, la începutul fiecărui an şcolar, că are norma
de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de
învăţământ unde are norma de bază se consideră abatere disciplinară.
(4) Cvorumul necesar pentru întrunirea în şedinţă a Consiliului profesoral este de 2/3
din numărul total al membrilor, cadre didactice de conducere, de predare şi instruire
practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ.
(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din
numărul total al membrilor consiliului profesoral cu norma de bază în unitate, şi sunt
obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru copii, elevi,
părinţireprezentanţi legali. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.
(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul consiliului
profesoral, ales de consiliul profesoral. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi
inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.
(7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica
dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul nedidactic din unitatea de
învăţământ, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor
Anexa
21
administraţiei publice locale şi ai operatorilor economici şi ai altor parteneri educaţionali.
La şedinţele consiliului profesoral pot participa şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care au membri
în unitate.
(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi participanţii au obligaţia să
semneze procesul-verbal de şedinţă.
(9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral.
Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Pe
ultima pagină, directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea numărului
paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii de învăţământ.
(10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit de un dosar care
conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări,
memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi
dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la
directorul unităţii de învăţământ.
(11) În situații obiective, cum ar fi calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte
situații excepționale, ședințele consiliului profesoral se pot desfășura on-line, prin
mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.
Art. 55
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
a) analizează, dezbate şi validează raportul general privind starea şi calitatea
învăţământului din unitatea de învăţământ, care se face public;
b) alege, prin vot secret, reprezentanţii personalului didactic în consiliul de
administraţie;
c) dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de
dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
d) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate anuale, precum şi eventuale completări
sau modificări ale acestora;
e) aprobă raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentat de fiecare
învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ primar/profesor-diriginte, precum şi
situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe;
f) hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc
abateri, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare
şi funcţionare a unităţii de învăţământ şi ale Statutului elevului;
g) propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul didactic din
unitatea de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
h) validează notele la purtare mai mici de 7, respectiv mai mici de 8 – în cazul unităţilor
de învăţământ cu profil pedagogic, teologic şi militar, precum şi calificativele la purtare
mai mici de „bine”, pentru elevii din învăţământul primar;
i) avizează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar următor şi o
propune spre aprobare consiliului de administraţie; prin excepţie, în unităţile de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează elevi în învăţământ
profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual consiliul profesoral
Anexa
22
avizează curriculumul în dezvoltare locală (CDL) şi îl propune spre aprobare
directorului;
j) avizează proiectul planului de şcolarizare;
k) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii de învăţământ,
în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
l) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă şi dezvoltare
profesională ale cadrelor didactice;
m) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ;
n) dezbate, la solicitarea ministerului, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativă,
proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ, care
reglementează activitatea la nivelul sistemului naţional de învăţământ, formulează
propuneri de modificare sau de completare a acestora;
o) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea actului educaţional din
unitatea de învăţământ şi propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a
acestuia;
p) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii, în condiţiile legii;
q) îndeplineşte, în limitele legii, alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie,
precum şi orice alte atribuţii potrivit legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de
muncă aplicabile;
r) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ, conform legii.
Art. 56
Documentele consiliului profesoral sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;
b) convocatoare ale consiliului profesoral;
c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele
proceselor-verbale.
Secțiunea a 2-a
Consiliul clasei
Art. 57
(1) Consiliul clasei funcţionează în învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi
postliceal şi este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa
respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei, cu excepţia
claselor din învăţământul postliceal şi, pentru toate clasele, cu excepţia celor din
învăţământul primar, şi a reprezentantului elevilor clasei respective, desemnat prin vot
secret de către elevii clasei.
(2) Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar, respectiv profesorul diriginte, în cazul învăţământului gimnazial,
liceal, profesional şi postliceal.
Anexa
23
(3) Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru sau ori de câte ori este
necesar, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor.
(4) În situații obiective, cum ar fi calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații
excepționale, ședințele consiliului clasei se pot desfășura on-line, prin mijloace
electronice de comunicare în sistem de videoconferință.
Art. 58
Consiliul clasei are următoarele atribuţii:
a) analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev;
b) stabileşte măsuri de sprijin atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de
comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
c) stabileşte notele/calificativele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de
frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea şcolară şi extraşcolară; propune
consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00, respectiv mai mici de 8,00
pentru unităţile de învăţământ cu profil pedagogic, teologic şi militar, sau a calificativelor
mai mici de „bine”, pentru învăţământul primar;
d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului
diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii elevilor clasei;
f)analizează abaterile disciplinare ale elevilor şi propune
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului
diriginte, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Art. 59
(1) Consiliul clasei se întruneşte în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor şi
adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor săi.
(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului clasei, toţi membrii au obligaţia să semneze
procesul-verbal de şedinţă. Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale ale
consiliilor clasei, constituit la nivelul unităţii de învăţământ, pe fiecare nivel de
învăţământ. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se
înregistrează. Registrul de procese-verbale al consiliilor clasei este însoţit de un dosar
care conţine anexele proceselor, numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.
Capitolul II
Responsabilități ale personalului didactic în unitatea de învățământ
Secţiunea 1
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
Art.60
(1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare este,
de regulă, un cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral şi aprobat de către
Anexa
24
consiliul de administraţie, în baza unor criterii specifice aprobate de către consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ.
(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
coordonează activitatea educativă din unitatea de învăţământ, iniţiază, organizează şi
desfăşoară activităţi extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ, cu diriginţii, cu
responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi
asociaţia de părinţi, acolo unde aceasta există, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu
consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.
(3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi
desfăşoară activitatea în baza prevederilor strategiilor Ministerului Educaţiei și Cercetării
privind educaţia formală şi nonformală.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte atribuţiile coordonatorului pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul unităţii.
(5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate
fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 61
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare are
următoarele atribuţii:
a) coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală din
unitatea de învăţământ;
b) avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale
clasei/grupei;
c) elaborează proiectul programului/calendarului activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare ale unităţii de învăţământ, în conformitate cu planul de dezvoltare
instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratul şcolar şi minister, în urma
consultării consiliului reprezentativ al părinţilor, asociaţiei de părinţi, acolo unde există,
şi a elevilor, şi îl supune spre aprobare consiliului de administraţie;
d) elaborează, propune şi implementează proiecte de programe educative;
e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor,
precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea elevilor, a consiliului
reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există;
f) prezintă consiliului de administraţie rapoarte anuale privind activitatea educativă şi
rezultatele acesteia;
g) diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în unitatea de
învăţământ;
h) facilitează implicarea consiliului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi,
acolo unde există, şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative.
i) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii sau
reprezentanții legali pe teme educative;
j) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale
desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;
k) facilitează vizite de studii pentru elevi, în ţară şi în străinătate, desfăşurate în cadrul
programelor de parteneriat educaţional;
l) orice alte atribuţii rezultând din legislaţia în vigoare.
Anexa
25
Art.62
Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare conţine:
a) oferta educaţională a unităţii de învăţământ în domeniul activităţii educative
extraşcolare;
b) planul anual al activităţii educative extraşcolare;
c) programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare;
d) programe educative de prevenţie şi intervenţie;
e) modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative extraşcolare;
f) măsuri de optimizare a ofertei educaţionale extraşcolare;
g) rapoarte de activitate anuale;
h) documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric/electronic,
transmise de inspectoratul şcolar şi minister, privind activitatea educativă extraşcolară.
Art. 63
(1) Inspectoratul şcolar stabileşte o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare.
(2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în consiliul
de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de
dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ.
Secţiunea a 2-a
Profesorul diriginte
Art. 64
(1) Profesorul diriginte coordonează activitatea clasei din învăţământul gimnazial,
liceal, profesional şi postliceal.
(2) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte la o singură
formaţiune de studiu.
(3) În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar.
Art. 65
(1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în
baza hotărârii consiliului de administraţie.
(2) La numirea profesorilor diriginți se are în vedere, în măsura posibilităților, principiul
continuității, astfel încât clasa să aibă același diriginte pe parcursul unui nivel de
învățământ.
(3) De regulă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor
care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de învăţământ şi care predă
la clasa respectivă.
Art. 66
Anexa
26
(1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute în fişa postului cadrului
didactic.
(2) Profesorul diriginte realizează anual, planificarea activităţilor conform proiectului
de dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl
coordonează. Planificarea se avizează de către directorul unităţii de învăţământ.
(3) Activitățile de suport educațional, consiliere și orientare profesională sunt obligatorii
și sunt desfășurate de profesorul diriginte astfel:
a) în cadrul orelor din aria curriculară consiliere și orientare;
b) în afara orelor de curs, în situația în care în planul cadru nu este prevăzută ora de
consiliere și orientare. În această situație, dirigintele stabilește, consultând colectivul de
elevi, un interval orar în care se vor desfășura activitățile de suport educational, consiliere
și orientare profesională, care va fi adus la cunoștință elevilor, părinților și celorlalte cadre
didactice. Planificarea orei destinate acestor activități se realizează cu aprobarea
directorului unității de învățământ, iar ora respectivă se consemnează în condica de
prezență.
(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi
orientare profesională pentru elevii clasei. Activităţile se referă la:
a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările
elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară
„Consiliere şi orientare”;
b) teme de educaţie în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor
naţionale, precum şi în baza parteneriatelor încheiate de Ministerul Educației și Cercetării
cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.
(5) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi educative extraşcolare, pe care le
stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi
nevoilor identificate pentru colectivul de elevi.
Art.67
(1) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinții sau reprezentanții legali,
profesorul diriginte stabilește, în acord cu acestia, lunar, o întâlnire pentru prezentarea
situației școlare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaționale sau
comportamentale specifice ale acestora.În situații obiective cum ar fi: calamități,
intemperii, epidemii, pandemii, alte situații excepționale, aceste întâlniri se pot desfășura
online, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.
(2) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii sau reprezentanții
legali de la fiecare formaţiune de studiu, se comunică elevilor şi părinţilor sau
reprezentanților legali ai acestora şi se afişează la avizier sau pe site-ul unitații de
învățământ.
(3) Întâlnirea cu părinții sau reprezentanții legali se recomandă a fi individuală, în
conformitate cu o programare stabilită în prealabil. La această întâlnire, la solicitarea
părintelui/reprezentantului legal sau a dirigintelui, poate participa și elevul.
Art. 68
Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:
1. organizează şi coordonează:
Anexa
27
a) activitatea colectivului de elevi;
b) activitatea consiliului clasei;
c) întâlniri cu părinții sau reprezentanții legali la începutul şi sfârşitul semestrului şi
ori de câte ori este cazul;
d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
e) activităţi educative şi de consiliere;
f) activități extracurriculare și extrașcolare în unitatea de învățământ și în afara
acesteia, inclusiv activitățile realizate prin intermediul tehnologiei și al internetului;
2. monitorizează:
a) situaţia la învăţătură a elevilor;
b) frecvenţa la ore a elevilor;
c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile şcolare;
d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare, extraşcolare şi
extracurriculare;
e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de
voluntariat;
3. colaborează cu:
a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor
situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul
instructiv-educativ, care-i implică pe elevi;
b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a
elevilor clasei;
c) directorul unităţii de învăţământ, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului
de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor
probleme administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în
scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii
deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;
d) asociația și comitetul de părinţi, părinţii sau reprezentanții legali pentru toate
aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia
participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
e) alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
f) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de
studii ale elevilor clasei;
g) persoana desemnată pentru gestionarea SIIIR, în vederea completării şi actualizării
datelor referitoare la elevi;
4. informează:
a) elevii şi părinţii sau reprezentanții legali, despre prevederile regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ;
b) elevii şi părinţii sau reprezentanții legali, cu privire la reglementările referitoare la
evaluări și examene şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi
parcursul şcolar al elevilor;
c) părinţii sau reprezentanții legali, despre situaţia şcolară, despre comportamentul
elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor
cu părinţii sau reprezentanții legali, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;
Anexa
28
d) părinţii sau reprezentanții legali, în cazul în care elevul înregistrează absenţe
nemotivate; informarea se face în scris; numărul acestora se stabileşte prin regulamentul
de organizare şi funcţionare a fiecărei unităţi de învăţământ.
e) părinţii sau reprezentanții legali, în scris, referitor la situaţiile de corigenţă,
sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;
5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în
conformitate cu legislaţia în vigoare sau fişa postului.
Art. 69
Profesorul diriginte mai are şi următoarele atribuţii:
a) completează catalogul clasei cu datele de identificare școlară ale elevilor (nume,
inițiala tatălui, prenume, număr matricol);
b) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu prevederile prezentului regulament
şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
c) propune în cadrul consiliului clasei și în consiliul profesoral, nota la purtare a
fiecărui elev, în conformitate cu reglementările prezentului Regulament;
d) aduce la cunoștința Consiliului Profesoral, pentru aprobare, sancțiunile elevilor
propuse de către Consiliul clasei, precum și propunerea de ridicare a sancțiunilor privind
scăderea notei la purtare;
e) pune în aplicare sancțiunile elevilor decise de Consiliul profesoral în conformitate cu
prezentul Regulament și statutul elevului;
f) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o
consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
g) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor acestora;
h) propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
i) completează documentele specifice colectivului de elevi şi monitorizează
completarea portofoliului educaţional al elevilor;
j) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;
Art. 70
Dispoziţiile art. 67-69 se aplică în mod corespunzător şi personalului didactic din
învăţământul preşcolar şi primar.
Art. 71
(1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează comisii:
1. cu caracter permanent;
2. cu caracter temporar;
3. cu caracter ocazional.
(2) Comisiile cu caracter permanent sunt:
a) Comisia pentru curriculum;
b) Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii;
c) Comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă;
d) Comisia pentru controlul managerial intern;
Anexa
29
e) Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi
discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii.
(3) Comisiile cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot parcursul anului
şcolar, comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară activitatea doar în anumite perioade
ale anului şcolar, iar comisiile cu caracter ocazional sunt înfiinţate ori de câte ori se
impune constituirea unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice
apărute la nivelul unităţii de învăţământ.
(4) Comisiile cu caracter temporar şi ocazional vor fi stabilite de fiecare unitate de
învăţământ, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
Art. 72
(1) Comisiile de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe baza
deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ. În cadrul comisiilor
prevăzute la art. 72 alin. (2) lit. b) şi e) sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai elevilor şi ai
părinților sau ai reprezentanților legali, nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor,
respectiv consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există.
(2) Activitatea comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele elaborate de
membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative sau prin regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
(3) Fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează proceduri, privind funcţionarea
comisiilor în funcţie de nevoile proprii.
Titlul VI
Structura, organizarea și responsabilitățile personalului didactic auxiliar și nedidactic
Capitolul I
Compartimentul secretariat
Art. 73
(1) Compartimentul secretariat cuprinde, după caz, posturile de secretar-şef, secretar
şi informatician.
(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului.
(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii sau reprezentanții
legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, aprobat de director, în baza hotărârii
consiliului de administraţie.
Art. 74
Compartimentul secretariat are următoarele atribuţii:
a) transmiterea informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date;
c) întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente
solicitate de către autorităţi, precum şi a corespondenţei unităţii;
d) înscrierea copiilor/elevilor pe baza dosarelor personale, păstrarea, organizarea şi
actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în baza hotărârilor consiliului de administraţie;
Anexa
30
e) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor
naţionale, ale concursurilor de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor
prevăzute de legislaţia în vigoare sau de fişa postului;
f) completarea, verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi arhivarea documentelor
referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii;
g) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor
şcolare, în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul juridic al actelor
de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar, aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ;
h) selecţia, evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale, după expirarea
termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ;
i) păstrarea şi aplicarea ştampilei unităţii pe documentele avizate şi semnate de
persoanele competente, în situaţia existenţei deciziei directorului în acest sens;
j) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor,
potrivit legislaţiei în vigoare sau fişei postului;
k) întocmirea statelor de personal;
l) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii
de învăţământ;
m) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură în colaborare cu serviciul
contabilitate;
n) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;
o) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul
compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
p) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare,
contractele colective de muncă aplicabile, regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii, regulamentul intern, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile
directorului, stabilite în sarcina sa.
Art. 75
(1) Secretarul-şef/Secretarul unităţii de învăţământ pune la dispoziţia personalului
condicile de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acestora.
(2) Secretarul-şef/Secretarul răspunde de securitatea cataloagelor şi verifică, la sfârşitul
orelor de curs, împreună cu profesorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor
încheind un proces-verbal în acest sens.
(3) În perioada cursurilor, cataloagele se păstrează în cancelarie, într-un fişet securizat,
iar în perioada vacanţelor şcolare, la secretariat, în aceleaşi condiţii de siguranţă.
(4) În situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi îndeplinite, prin
delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau personal didactic auxiliar, din cadrul
unităţii de învăţământ, cu acordul prealabil al personalului solicitat.
(5) Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole, caracterizărilor
şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare de obţinerea de beneficii materiale.
Capitolul II
Serviciul financiar
Anexa
31
Secţiunea 1
Organizare și responsabilități
Art. 76
(1) Serviciul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii de
învăţământ în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa
contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi
cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, de
contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare şi funcţionare
al unităţii şi de regulamentul intern.
(2) Serviciul financiar cuprinde, după caz, administratorul financiar, precum şi ceilalţi
angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare, denumit generic „contabil”.
(3) Serviciul financiar este subordonat directorului unităţii de învăţământ.
Art. 77
Serviciul financiar are următoarele atribuţii:
a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;
b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de
învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de
administraţie;
c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform
legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
d) informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la execuţia bugetară;
e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează
patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
g) întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
h) valorificarea rezultatelor procesului de inventariere a patrimoniului, în situaţiile
prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;
i) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;
j) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
k) implementarea procedurilor de contabilitate;
l) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului
de administraţie, prin care se angajează fondurile unităţii;
m) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim
special;
n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile
prevăzute de normele legale în materie;
o) orice alte atribuţii specifice serviciului, rezultând din legislaţia în vigoare, şi
hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
Secţiunea a 2-a
Anexa
32
Management financiar
Art. 78
(1) Întreaga activitate financiară a unităţilor de învăţământ se organizează şi se
desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(2) Activitatea financiară a unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza bugetului
propriu.
(3) Răspunde de organizarea activităţii financiare şi de încadrarea în bugetul aprobat.
Art. 79
Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de administraţie actualizează
programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru
asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Art. 80
(1) Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare.
(2) Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform
hotărârii consiliului de administraţie.
Capitolul III
Compartimentul administrativ
Secţiunea 1
Organizare și responsabilități
Art.81
(1) Compartimentul Administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu
și cuprinde personalul nedidactic al unității de învățământ.
(2) Compartimentul Administrativ este subordonat directorului unității de
învățământ.
Art. 82
Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii:
a) gestionarea bazei materiale;
b) realizarea reparaţiilor, care sunt în sarcina unităţii, şi a lucrărilor de întreţinere,
igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ;
c) întreţinerea terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didacticomateriale;
d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de
învăţământ;
e) recepţia bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul
compartimentului;
f) înregistrarea modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea
bunurilor din gestiune şi prezentarea actelor corespunzătoare Serviciului financiar;
g) evidenţa consumului de materiale;
h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ
privind sănătatea şi securitatea în muncă, situaţiile de urgenţă şi P.S.I.;
Anexa
33
i) întocmirea proiectului anual de achiziţii şi a documentaţiilor de atribuire a
contractelor;
j) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare,
hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
Secţiunea a 2 -a
Management administrativ
Art. 83
Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea situaţiilor
financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea bazei didactico-materiale a unităţilor
de învăţământ se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Art. 84
(1) Inventarierea bunurilor unității de învățământ se realizează de către comisia de
inventariere, numită prin decizia directorului.
(2) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea
unității de învățământ se supun aprobării consiliului de administrație de către director,
la propunerea administratorului de patrimoniu, în baza solicitării compartimentelor
funcționale.
Art. 85
(1) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ de stat sunt administrate de
către consiliul de administraţie.
(2) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ particular sunt supuse
regimului juridic al proprietăţii private.
Art. 86
Bunurile, care sunt temporar disponibile și care sunt în proprietatea sau administrarea
unității de învățământ, pot fi închiriate în baza hotărârii consiliului de administrație.
Capitolul IV
Biblioteca școlară sau Centrul de documentare și informare
Art. 87
(1)În unitățile de învățământ se organizează și funcționează Biblioteca școlară sau
Centrul de documentare și informare.
(2)Acestea se organizează și funcționează în baza Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările țși completările ulterioare, și a Regulamentului aprobat prin
ordin al ministrului educației și cercetării.
(3)Centrele de documentare şi informare se pot înfiinţa şi pot funcţiona în orice
unitate de învăţământ din învăţământul de stat, particular și confesional prin decizia
directorului Casei Corpului Didactic, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei
Anexa
34
și Cercetării, la propunerea consiliului de administrație al unităţii de învăţământ cu
avizul inspectoratului școlar.
(4)Într-un centru de documentare şi informare pot activa, în condiţiile legii, atât
profesorul documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.
(5)În situații excepționale, bibliotecarul sau profesorul documentarist poate primi
si alte atribuții din partea conducerii unității de învățământ.
(6)În unităţile de învăţământ se asigură accesul gratuit al elevilor şi al personalului
la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de e-learning.
(7) Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unitatea de învăţământ, pentru
a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar, în perioada în care
sunt suspendate cursurile școlare, precum și elevilor care nu pot frecventa temporar
cursurile, din motive medicale.
Titlul VII
Elevii
Capitolul I
Dobândirea și exercitarea calităţii de elev
Art.88
Beneficiarii primari ai educației sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
Art. 89
(1) Dobândirea calității de beneficiar primar al educației se face prin înscrierea într-o
unitate de învățământ.
(2) Înscrierea se aprobă de către consiliul de administrație, cu respectarea legislației
în vigoare, a prezentului Regulament și a regulamentului de organizare și funcționare al
unității, ca urmare a solicitării scrise a părinților sau reprezentanților legali.
Art. 90
(1) Înscrierea în învăţământul primar se face conform metodologiei aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei și cercetării.
(2) În situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează
absenţe ca urmare a unor probleme medicale sau se observă manifestări de oboseală sau
de neadaptare şcolară, părinții sau reprezentanții legali pot depune la unitatea de
învăţământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul şcolar
următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras; la cererea motivată a
părintelui, reînscrierea se poate face şi în anul şcolar în care s-a solicitat retragerea, în
clasa anterioară nivelului din care s-a retras elevul.
(3) În situaţia solicitării de retragere menţionată la alin. (2), unităţile de învăţământ vor
consilia părinţii sau reprezentanții legali privind nevoia de a lua decizii în interesul
educaţional al elevului şi îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluţionată decât în
situaţia în care evaluarea nivelului dezvoltării atestă necesitatea reînscrierii în clasa
anterioară sau în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras.
Art. 91
Anexa
35
Înscrierea în clasa a IX-a din învăţământul liceal sau din învăţământul profesional,
respectiv în anul I din învăţământul postliceal, inclusiv învăţământul profesional şi
tehnic dual, se face în conformitate cu metodologiile aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei și cercetării .
Art. 92
Elevii promovați vor fi înscriși de drept în anul următor, dacă nu există prevederi
specifice de admitere în clasa respectivă, aprobate prin ordin al ministrului educației și
cercetării.
Art. 93
(1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la
activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ.
(2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an
școlar de către unitatea de învăţământ la care este înscris elevul.
Art. 94
(1) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care
consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.
(2) Motivarea absenţelor se face de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative.
(3) În cazul elevilor minori, părinţii sau reprezentanții legali au obligaţia de a prezenta
personal învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului său.
(4) Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt, după caz:
adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau medicul de
specialitate, adeverinţă/certificat medical/foaie de externare/scrisoare medicală eliberate
de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza
cabinetului şcolar sau a medicului de familie care are în evidenţă fişele medicale/carnetele
de sănătate ale elevilor.
(5) În limita a 20 de ore de curs pe semestru, absenţele pot fi motivate doar pe baza
cererilor scrise ale părintelui, sau reprezentantului legal al elevului sau ale elevului
major, adresate învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabil de motivare de către directorul
unităţii de învățământ.
(6) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor se prezintă în termen de 7 zile de
la reluarea activităţii elevului şi sunt păstrate de către învăţătorul/institutorul/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.
(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (6) atrage declararea absenţelor ca
nemotivate.
(8) În cazul elevilor reprezentanţi, absenţele se motivează pe baza actelor justificative,
conform prevederilor statutului elevului.
Art. 95
Anexa
36
(1) La cererea scrisă a directorilor unităților de învățământ cu program sportiv
suplimentar, a profesorilor-antrenori din unitățile de învățământ cu program sportiv
integrat, a directorilor cluburilor sportive școlare /asociațiilor sportive școlare sau a
conducerilor structurilor naționale sportive, directorul unității de învățământ aprobă
motivarea absențelor elevilor care participă la cantonamente și la competiții de nivel
local, județean, regional, național și internațional.
(2) Directorul unității de învățământ aprobă motivarea absențelor elevilor care participă
la olimpiadele și concursurile școlare și profesionale organizate la nivel local,
județean/interjudețean, regional, național și internațional, la cererea scrisă a profesorilor
îndrumători/însoțitori.
Art. 96
Elevii din învăţământul preuniversitar retraşi se pot reînmatricula, la cerere, de regulă
la începutul anului şcolar, la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă de
învăţământ, cu susținerea, după caz, a examenelor de diferență, redobândind astfel
calitatea de elev.
Capitolul III
Activitatea educativă extraşcolară
Art. 97
Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ este concepută ca mediu
de dezvoltare personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a
unității de învățământ și ca mijloc de îmbunătățire a motivației, frecvenței și performanței
școlare, precum și de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.
Art. 98
(1) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se desfăşoară în
afara orelor de curs.
(2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se poate desfăşura
fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor,
în cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în spații educaţionale,
culturale, sportive, turistice, de divertisment.
Art. 99
(1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi:
culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie
rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de
voluntariat.
(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative,
concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări,
expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane,
vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.
Anexa
37
(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de
antepreşcolari/preşcolari/elevi, de către educatorpuericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul
preşcolar/primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către
coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.
(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unităţii de
învăţământ, împreună cu consiliul elevilor, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale
consiliului reprezentativ al părinţilor şi ale asociaţiilor părinţilor, acolo unde acestea
există, a reprezentanților legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de
învăţământ.
(5) Organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor
şi a altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu se
face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei și
cercetării.
(6) Activitățile extrașcolare de timp liber care nu necesită deplasarea din localitate,
precum și activitățile extracurriculare și extrașcolare organizate în incinta unității de
învățământ, se derulează conform prevederilor prezentului regulament și, după caz, cu
acordul de principiu al părintelui sau reprezentantului legal al copilului/elevului,
exprimat la începutul anului școlar.
(7) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 100
Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ este
parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ.
Capitolul IV
Evaluarea copiilor/elevilor
Secţiunea 1
Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Art. 101
Evaluarea are drept scop identificarea nivelului la care se află la un anumit moment
învățarea, orientarea şi optimizarea acesteia.
Art. 102
(1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ preuniversitar se realizează la
nivel de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.
(2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe,
oferă feedback real elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor
individuale de învăţare.
(3) Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc., nu poate fi folosit
ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict rezultatele învăţării, conform prevederilor
legale.
Anexa
38
Art. 103
(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului
şcolar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale,
cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi
atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se
finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării .
Art. 104
(1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile
psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline.
Acestea sunt:
a) evaluări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) probe practice;
g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau
elaborate de către Ministerul Educaţiei și Cercetării/inspectoratele şcolare.
(2) În învăţământul primar, la clasele I – IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor
avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin o
evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.
Art. 105
Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze)
se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele școlare,
parte a Curriculumului naţional.
Art. 106
(1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar,
preşcolar şi clasa pregătitoare;
b) calificative la clasele I – IV şi în învăţământul special care şcolarizează elevi cu
deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi în învăţământul postliceal;
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma:
„Calificativul/data” sau „Nota/data”, cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar şi
preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii şi ale celor de la clasa pregătitoare,
care se trec în raportul anual de evaluare.
(3)Pentru frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul
examenelor/concursurilor organizate la nivelul unităţii de învăţământ, conform
prezentului regulament, se acordă nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.
Anexa
39
Art. 107
(1) Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se
discută cu părinţii sau reprezentanții legali.
(2) Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor și se trec în
catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.
(3) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele
se pot comunica şi în limba de predare de către cadrul didactic.
(4) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină
de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puţin
egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac
excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de
calificative/note este de două.
(5) În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate semestrial
trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ,
precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul
minim de note acordate elevului la un modul este de două.
(6) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus
faţă de numărul de calificative/note prevăzute la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă
fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.
(7) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze), precum și perioadele
pentru desfășurare a acestora se stabilesc de către direcția de specialitate din Ministerul
Educației şi Cercetării.
(8) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special
destinată acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează
în unitatea de învăţământ până la sfârşitul anului şcolar.
Art. 108
(1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au
obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor.
(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea
mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportamentul elevului,
respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
(3) La sfârşitul fiecărui semestru învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra
situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art. 109
(1) La fiecare disciplină de studiu media semestrială este calculată din numărul de note
prevăzut de prezentul Regulament.
(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza),
media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat
număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
Anexa
40
(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu
excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale
exacte, fără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media
semestrială se calculează astfel: „media semestrială = (3M + T) / 4”, unde „M” reprezintă
media la evaluarea periodică, iar „T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă
semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La
o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii
semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost
scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media
de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.
(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează
în catalog cu cerneală roşie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o
unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe
parcursul desfăşurării modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei
unui modul care se termină pe parcursul anului se face în momentul finalizării acestuia,
nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a
modulului.
(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor
anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la purtare. Media generală, în cazul
curriculumului organizat pe module, se calculează similar mediei generale a unei
discipline.
Art. 110
(1) La clasele I – IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de
studiu.
(2) Pentru aceste clase, calificativul semestrial pe disciplină/domeniu de studiu se
stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul
semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma
aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre
cele două calificative.
(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare disciplină/domeniul de studiu este
dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza
următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare,
stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau
reprezentantului legal.
Art. 111
Anexa
41
(1) În învăţământul primar, calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină se
consemnează în catalog de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de
către învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.
(2) În învăţământul secundar inferior şi secundar superior şi postliceal mediile
semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul
didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog
de profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 112
(1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi
sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această
disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în
catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul.” sau „scutit medical în anul
şcolar.”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.
Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.
(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament
sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată
pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.
(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie
fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea în
vedere recomandările medicale, de exemplu: arbitraj, cronometrare, măsurare,
înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.
Art. 113
Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive pentru
centrele naţionale olimpice/de excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ situate în
apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor. Situaţia
şcolară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc în aceste centre, se transmite
unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin. În cazul în care şcolarizarea se realizează
în unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de
învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la
unităţile de învăţământ de care elevii aparţin, după întoarcerea acestora, conform
prezentului regulament.
Art. 114
Participarea la ora de Religie se realizează în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Art. 115
(1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare
disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5,00/calificativul „Suficient”, iar la
purtare, media anuală 6,00/calificativul „Suficient”.
Anexa
42
(2) Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice și ai liceelor militare care obţin la
purtare, media anuală mai mică de 8,00 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri.
Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/licee
cu respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor de organizare și funcționare a
unităților în cauză.
Art. 116
(1) Elevii din clasele cu profil artistic sau sportiv, trebuie să aibă media de cel puțin 6 la
disciplina principală de specialitate, pentru aceste profiluri/specializări.
(2) Elevii de la clasele cu specializările muzică și coregrafie trebuie să aibă cel puțin nota
6, 00 pentru specializarea respectivă /la examenul de sfârșit de an școlar.
(3) Elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative,
arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale trebuie să
obțină la oricare din disciplinele practice de specialitate media anuală peste 6,00 (șase).
(4) Elevii de la clasele cu profil pedagogic trebuie să obțină la sfârșitul anului școlar, medii
anuale de minimum 6,00 la disciplinele: limba și literatura română/limba și literatura
maternă, matematică/aritmetică și la disciplinele pedagogice de profil.
(5) Elevii care nu îndeplinesc condițiile de la alin. (1) – (4) sunt obligaţi să se transfere,
pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislației în
vigoare și a regulamentelor de organizare și funcționare a unităților în cauză.
Art. 117
Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia
şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat și nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs
prevăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective.
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor
solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale,
cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire
specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei
și Cercetării;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
e) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru încheierea
mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile semestriale ori anuale la
disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte
motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.
Art. 118
(1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi încheie situaţia şcolară în primele patru
săptămâni de la revenirea la şcoală.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza
calificativelor/notelor consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.
(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al II-lea, a celor declaraţi
amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin.
Anexa
43
(1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă
stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau
două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare
a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi
amânaţi anual din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I, care nu se prezintă în sesiunile
de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.
Art. 119
(1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificativul „Insuficient”/medii anuale sub
5,00 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează
examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.
(2) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului
şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
b) elevii care obţin medii sub 5,00 la cel mult două module care se finalizează la
sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de
încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două module.
(3) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de
corigenţă, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei și Cercetării.
(4) Pentru elevii corigenţi menționați la alin. (2) lit. a), se organizează și o sesiune
specială de examene de corigență, în ultima săptămână a anului școlar. Media fiecărui
modul, obținută în cadrul sesiunii speciale de corigență, este și media anuală a
modulului.
Art. 120
(1) Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut calificativul ”Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la mai mult
de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârșitul anului școlar.
Prevederile se aplică și elevilor care nu au promovat, la mai mult de două module, la
examenele de corigență în sesiunea specială, organizată în conformitate cu art. 119, alin.
(4).
b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient”/media anuală mai
mică de 6,00;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la
sesiunea specială prevăzută la art. 119, alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate
disciplinele/modulele la care se află în situație de corigență;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel
puţin o disciplină/un modul;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele
şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de
învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio
unitate de învăţământ pentru o perioadă de trei ani”.
(2) La sfârșitul clasei pregătitoare și al clasei I elevii nu pot fi lăsați repetenți. Elevii care,
pe parcursul anului școlar, au manifestat dificultăți de învățare, menționate în raportul
de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării,
Anexa
44
precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor față de învățare rămân în colectivele
în care au învățat și intră, pe parcursul anului școlar următor, întrun program de
remediere/recuperare școlară, realizat de un învățător/institutor/profesor pentru
învățământul primar, împreună cu un specialist de la Centrul Județean de Resurse și
Asistență Educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională.
Art. 121
(1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă,
la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depășirea numărului maxim de elevi la clasă
prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
(2) Pentru elevii din învăţământul secundar superior şi din învăţământul postliceal
declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste
cifra de şcolarizare aprobată.
(3) În ciclul superior al liceului și în învățământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot
afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură
dată.
(4) Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al liceului sau din
învăţământul postliceal care repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de
repetenţie pentru a treia oară se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă.
Art. 122
(1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură
disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta
se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an școlar.
(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unității de învățământ, în
termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.
(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii,
dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.
(4) Comisia de reexaminare se numeşte prin decizia directorului și este formată din
alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară.
Art. 123
(1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată
materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.
(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea încheierii
situației se face numai din materia acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din toată
materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.
(4) Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în
trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al specializării/calificării profesionale a
clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen
separat pentru fiecare clasă/an de studiu. Notele obținute la examenele de diferență din
curriculum-ul diferențiat se consemnează în registrul matricol, fără a fi luate în calcul
pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu încheiat.
Anexa
45
(5) În situația transferării elevului după semestrul I, secretarul școlii înscrie în
catalogul clasei la care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la
disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea/calificarea la care s-a transferat.
Notele obținute la examenele de diferențe susținute la disciplinele/modulele prevăzute
în trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al specializării/calificării profesionale a
clasei la care se transferă și care nu au fost studiate de candidat anterior transferului
reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia
şcolii.
(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care
se transferă. În situația transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul
acestuia, mediile semestriale obținute la disciplinele opționale ale clasei, la sfârșitul
semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.
(8) În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele
opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la
care are situația școlară încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de
învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste
discipline opționale devine medie anuală.
(9) În cazul transferului elevilor corigenți la cel mult două discipline/module, cu
schimbarea profilului/specializării/calificării profesionale, și care nu vor mai studia la
unitatea de învățământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susține doar
examenele de diferență. Prevederea se aplică și în cazul elevilor declarați amânați.
Art. 124
(1) Obligaţia de a frecventa cursurile la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani.
Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au
depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere şi la forma
de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă redusă.
(2) Persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi
înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi
persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise
şi care nu au finalizat învăţământul secundar inferior pot continua studiile, la solicitarea
acestora, şi în programul „A doua şansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei și cercetării.
Art. 125
(1) Elevii care, indiferent de cetăţenie sau statut, au urmat cursurile într-o unitate de
învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi
desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale
din alte ţări pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau
echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după
susținerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.
Anexa
46
(2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii
de echivalare, indiferent de momentul în care părinții sau reprezentanții legali ai acestora
solicită şcolarizarea.
(3) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate
menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după
încheierea recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după
promovarea eventualelor examene de diferenţă.
(4) Indiferent de cetăţenie sau statut, alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul
ca audient se face, prin decizie, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza
hotărârii consiliului de administraţie luate în baza analizării raportului întocmit de o
comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se
solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte şi
directorul/directorul adjunct şi un psiholog/consilier şcolar.
(5) Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată la alin. (4) vor ţine cont de: vârsta
şi nivelul dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de
nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.
(6) În cazul în care părinţii sau reprezentanții legali nu sunt de acord cu recomandarea
comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la
clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.
(7) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii sau reprezentanții legali ai
elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de
învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile de la
înscrierea elevului ca audient. Dosarul este transmis, în maximum 5 zile de la înregistrare,
de către inspectoratul şcolar către compartimentul de specialitate din minister, numai în
cazul echivalării claselor a XI-a şi a XII-a, pentru recunoaşterea şi echivalarea celorlalte
clase aplicându-se normele legale în vigoare. Ministerul Educaţiei şi Cercetării emite
documentul de echivalare în termen de 30 de zile de la primirea dosarului.
(8) În cazul în care părinţii sau reprezentanții legali nu au depus dosarul în termen de
30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare
ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).
(9) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din partea
inspectoratelor şcolare judeţene, Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti,
respectiv al ministerului privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient
este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile
cu privire la activitatea desfăşurată – note, absenţe etc.
(10) În situaţia în care studiile făcute în străinătate sau la organizaţii furnizoare de
educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare
unor sisteme educaţionale din alte ţări nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial
de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti,
respectiv de către minister, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris
elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost
parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului
şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea
încheierii situaţiei şcolare pentru anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori
promovaţi.
Anexa
47
(11) În contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul şcolar constituie o comisie de
evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar/profesor metodist,
care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în
vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de învăţământ, pentru clasele
neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. După promovarea tuturor
examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin
recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (10). Modul
de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se
păstrează în unitatea de învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile.
Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care
solicită continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, fără a prezenta
documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii furnizoare de
educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare
unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al
Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(12) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente
fiecărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu
ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la 3
sau mai multe discipline/module, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară.
Dacă elevul nu promovează examenul de diferenţă la cel mult două discipline, acesta este
examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării. Dacă părintele
sau reprezentantul legal, respectiv elevul major solicită reexaminarea în termen de 24 de
ore de la afişarea rezultatelor primei examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care
nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară
pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.
(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea şi participarea la cursul
de iniţiere în limba română se fac conform reglementărilor aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei și cercetării. Pentru persoanele care solicită sau beneficiază de o
forma de protecţie internaţională, înscrierea în învăţământul românesc, la oricare din
formele de învăţământ, se poate face, în cazul elevilor majori, la solicitarea acestora sau,
în cazul elevilor minori, la solicitarea părinţilor sau reprezentanților legali. Înscrierea în
învăţământul preuniversitar se poate face, în condiţiile participării la cursul de iniţiere în
limba română şi, după caz, fie după primirea avizului privind recunoaşterea şi
echivalarea studiilor de către instituţiile abilitate, fie după parcurgerea procedurilor
prevăzute la alin. (10) – (12). Persoanele care solicită sau beneficiază de o formă de
protecţie internaţională pot opta pentru continuarea studiilor inclusiv în cadrul
programului „A doua şansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării, simultan cu participarea la cursul de iniţiere în limba română.
(14) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind
accesul la învăţământul obligatoriu din România.
(15) Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învăţământul românesc li se aplică
prevederile elaborate de minister privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul
preuniversitar din România.
16) Prin excepție de la prevederile alin (1)-(12), în temeiul Legii nr. 356/2007 pentru
aderarea României la Convenția privind definirea statutului școlilor europene, adoptată
Anexa
48
la Luxemburg, la 21 iunie 1994, elevilor români înscriși în sistemul Școlilor Europene,
reintegrați în sistemul educațional național, li se recunosc și li se echivalează în
procedură simplificată, pe baza cererii avizate de către Ministerul Educației şi Cercetării,
prin direcția cu atribuții în domeniul Școlilor Europene, notele/calificativele obținute, cu
încadrarea în clasa corespunzătoare,
Art. 126
(1) Elevilor dintr-o unitate de învăţământ de stat, particular sau confesional din
România, care urmează să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de
timp, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a
părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.
(2) În cazul în care o persoană, indiferent de cetăţenie sau statut, solicită înscrierea în
sistemul de învăţământ românesc după începerea cursurilor noului an şcolar, se aplică
procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută la articolele
precedente, dacă nu i se poate echivala anul şcolar parcurs în străinătate.
Art. 127
(1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional
validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor
semestriale/anuale, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul
elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi,
exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00, respectiv
8,00 pentru profilul pedagogic şi unităţile de învăţământ teologic şi militar/calificative
mai puţin de „Bine”.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris
părinţilor sau reprezentanților legali sau, după caz, elevilor majori, de către
învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel
mult 10 zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui sau
reprezentantului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada
de încheiere a situaţiei şcolare.
(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui/reprezentantului legal sau al
elevului/absolventului major, documentele elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Secţiunea a 2 -a
Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ
Art. 128
(1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:
a) examen de corigenţă;
b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi;
Anexa
49
c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este
condiţionată de promovarea unor astfel de examene;
d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a.
(2) Organizarea în unităţile de învăţământ a examenelor de admitere în învăţământul
liceal sau profesional, inclusiv învăţământ profesional şi tehnic dual, precum şi a
examenelor şi evaluărilor naţionale se face conform metodologiilor aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei și cercetării.
(3) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă
a învăţământului primar. În situaţia în care părintele, tutorele sau reprezentantul legal
decide înscrierea copilului în clasa pregătitoare înainte de vârsta stabilită prin lege, după
caz, conform normelor în vigoare, cadrul didactic de la grupa de învăţământ preşcolar pe
care a frecventat-o copilul sau Centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională,
pentru copiii care se întorc din străinătate, realizează evaluarea nivelului de dezvoltare
al acestora.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) unităţile de învăţământ cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, care pot organiza testări ale nivelului cunoaşterii limbii de
predare, în cazul în care numărul candidaţilor la înscrierea în clasa pregătitoare depăşeşte
numărul de locuri, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(5) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa pregătitoare este
permisă pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea
testării aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(6) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă
în următoarele situaţii:
a) pentru unităţile de învăţământ care nu au clase de învăţământ primar, iar numărul
cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;
b) pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării
aptitudinilor specifice;
c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase cu predare în
regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea verificării nivelului de
cunoaştere a limbii respective.
(7) Elevii care, anterior înscrierii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a
unei limbi de circulaţie internaţională au susţinut examene de competenţă lingvistică
într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel
superior sunt admişi fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor la limba
modernă respectivă, numai dacă numărul total al elevilor care optează pentru acest tip
de clase este mai mic sau egal cu numărul de locuri aprobat pentru clasele cu predare în
regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională. În cazul în care numărul total al
elevilor care optează pentru clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie
internaţională este mai mare decât numărul de locuri aprobat pentru acest tip de clase,
toţi elevii susţin examenul pentru evaluarea nivelului de cunoştinţe a limbii respective;
(8) În situații excepționale, în care se înregistrează întârzieri în eliberarea, de către
instituţia/organizaţia care administrează examenul respectiv, a diplomei menționate la
Anexa
50
alin. (7), părintele/reprezentantul legal al candidatului poate depune o adeverinţă care să
ateste promovarea examenului eliberată de respectiva instituţie/organizaţie.
Art. 129
Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.
Art. 130
La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de
învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.
Art. 131
(1) Pentru desfăşurarea examenelor există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice,
după caz. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe – proba scrisă
şi proba orală.
(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorită profilului sau/şi
specializării/calificării profesionale, este necesară şi proba practică, modalităţile de
susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul
unităţii de învăţământ împreună cu membrii Comisiei pentru curriculum.
(3) Proba practică se susţine la disciplinele/modulele care au, preponderent, astfel de
activităţi.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a
examenelor. Comisia de corigenţe are în componenţă un preşedinte şi câte două cadre
didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de
realizarea subiectelor.
(5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi
specialitate sau, după caz, specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.
(6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a
predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod
excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia
rezultatul evaluării, în comisia de examen este numit un alt cadru didactic de aceeaşi
specialitate sau, după caz, de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.
Art. 132
(1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar
şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul primirii
subiectelor de către elev. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul
tratează o singură variantă, la alegere.
(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza
biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât
numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv.
Anexa
51
Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o
dată.
(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă
susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la
probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau
trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul
de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.
(4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu
două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele
finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În
caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedează
astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral fiecare
examinator acordă calificativul său; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă
se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori.
Art. 133
(1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/ modulul de examen, dacă
obţine cel puţin calificativul „Suficient”/media 5,00.
(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care
susţin examenul de corigenţă, cel puţin calificativul „Suficient”/media 5,00.
(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare
pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de diferenţă care echivalează o
disciplină studiată timp de un an şcolar constituie media anuală a disciplinei respective
şi intră în calculul mediei generale anuale.
(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al
II-lea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui
semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
Art. 134
(1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice,
dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt
examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administraţie, dar nu mai târziu de
începerea cursurilor noului an şcolar.
(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu
acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea
cursurilor noului an şcolar.
Art. 135
(1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru
elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se
consemnează în catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare şi se trec în
catalogul clasei de către secretarul-şef/secretarul unităţii de învăţământ, în termen de
maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor
Anexa
52
noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 134 alin. (2), când rezultatele se
consemnează în catalogul clasei în termen de cinci zile de la afişare.
(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul
de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol şi în
catalogul clasei de către secretarul-şef/secretarul unităţii de învăţământ.
(3) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele acordate la fiecare
probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator sau calificativul global,
precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de
examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după
terminarea examenului.
(4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului unităţii de învăţământ toate
documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi
însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după
finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar,
cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 134 alin. (2).
(5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se
păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.
(6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru
elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua
zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei
şedinţe a consiliului profesoral.
Art. 136
După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei de corigenţă sau de
reexaminare, învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/ profesorul
diriginte consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste
examene.
Capitolul IV
Transferul elevilor
Art. 137
Copiii și elevii au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ
la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare
profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile
prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare și funcționare a unităţii de
învăţământ la care se face transferul.
Art. 138
Transferul copiilor și elevilor se face cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ la care se solicită transferul și cu avizul consultativ al consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă.
Art. 139
Anexa
53
(1) În învăţământul antepreşcolar/preşcolar, primar, gimnazial, învăţământul
profesional, liceal, postliceal, precum şi în învăţământul dual elevii se pot transfera de la
o grupă/formaţiune de studiu la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ, sau de la o unitate
de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la
grupă/formaţiunea de studiu.
(2) În învățământul dual, transferul elevilor de la o grupă/formațiune de studiu la alta,
în aceeași unitate de învățământ sau de la o unitate de învățământ la alta nu se poate
efectua decât cu avizul operatorului economic.
(3) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor
maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de studiu, inspectoratul
şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim.
Art. 140
(1) În învăţământul profesional, liceal sau postliceal, inclusiv în învăţământul dual,
aprobarea transferurilor la care se schimbă filiera, domeniul de pregătire,
specializarea/calificarea profesională este condiţionată de promovarea examenelor de
diferenţă.
(2) Disciplinele/Modulele la care se susţin examene de diferenţă se stabilesc prin
compararea celor două planuri-cadru. Modalităţile de susţinere a acestor diferenţe se
stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi la propunerea
membrilor Comisiei pentru curriculum.
Art. 141
(1) Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul
postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu respectarea următoarelor
condiţii:
a) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după
primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului
admis la specializarea la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, pe baza
avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, acolo unde există, sau a
documentelor medicale justificative şi în situaţiile excepţionale prevăzute la art. 144 alin.
(4), elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului
semestru sau înainte de începerea acestuia, cu respectarea condiţiei de medie menţionate
anterior și în limita efectivelor maxime la clasă, stabilite de lege;
b) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele X – XII/XIII se pot transfera, de
regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat
din clasa la care se solicită transferul;
c) în cadrul învăţământului profesional cu durata de trei ani, elevii de la clasa a IX-a se
pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin
egală cu media ultimului admis la calificarea profesională la care se solicită transferul; în
situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata
de trei ani pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea
Anexa
54
acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu
respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
d) în cadrul învăţământului profesional cu durata de trei ani, elevii din clasele a X-a şi
a XI-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu
media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile de la această
prevedere se aprobă de către consiliul de administraţie;
e) elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal se pot transfera în
aceeaşi clasă în învăţământul profesional cu durata de trei ani după susţinerea
examenelor de diferenţă, în limita efectivului de 30 de elevi la clasă şi în baza criteriilor
prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ la care
se solicită transferul;
f) elevii care au finalizat clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de trei ani
se pot transfera doar în clasa a IX-a a învăţământului liceal, cu respectarea mediei de
admitere la profilul şi specializarea la care solicită transferul. Elevii din clasele a X-a şi a
XI-a din învăţământul profesional cu durata de trei ani se pot transfera în clasa a X-a din
învăţământul liceal, cu respectarea condiţiei de medie a clasei la care solicită transferul şi
după promovarea examenelor de diferenţă;
g) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la
învăţământul cu frecvenţă, cursuri de zi la învăţământul cu frecvenţă cursuri serale, în
anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a
examenelor de diferenţă.
(2) Prevederile a alin. (1) lit. c), d), e) şi f) se aplică şi în cazul învăţământului profesional
şi tehnic dual.
Art. 142
Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul
postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:
a) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă se pot transfera la forma de învăţământ
cu frecvenţă, după susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media
anuală cel puţin 7,00 la fiecare disciplină/modul de studiu, în limita efectivelor maxime
de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ; transferul se face, de regulă în aceeaşi clasă, cu
excepţia elevilor din clasa terminală de la învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care
durata studiilor este mai mare cu un an, care se pot transfera în clasa terminală din
învăţământul cu frecvenţă;
b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă se pot transfera la forma de învăţământ cu
frecvenţă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă;
c) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la
învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă, în anul terminal, după
absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă.
Elevii din învăţământul profesional şi tehnic dual se pot transfera în învăţământul care
nu are caracteristicile acestei forme de organizare, după susţinerea, dacă este cazul, a
examenelor de diferenţă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor
prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; elevii
din învăţământul liceal, profesional şi postliceal se pot transfera în învăţământul
Anexa
55
profesional şi tehnic dual, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, cu
respectarea prevederilor legale privind efectivele de elevi la clasă.
Art. 143
(1) Transferul elevilor de la o formaţiune de studiu cu predarea unei limbi de circulaţie
internaţională în regim normal la o formaţiune de studiu cu predare intensivă, respectiv
bilingvă, a unei limbi de circulaţie internaţională se realizează astfel:
a) la nivel gimnazial, începând cu clasa a V-a, elevii care se pot transfera de la o unitate
de învăţământ la alta, de la o formaţiune de studiu cu predarea unei limbi de circulaţie
internaţională în regim normal la o formaţiune de studiu cu predarea intensivă a unei
limbi de circulaţie internaţională vor susţine un test de aptitudini şi cunoştinţe la limba
modernă;
b) testul de aptitudini şi cunoştinţe va fi elaborat la nivelul unităţii de învăţământ în
care elevul se transferă, de către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii
de învăţământ;
c) la nivel liceal, începând cu clasa a IX-a, elevii care se transferă la clasele cu predare
intensivă, respectiv bilingvă a unei limbi de circulaţie internaţională vor susţine examene
de diferenţă (după caz) şi un test de verificare a competenţelor lingvistice în unitatea de
învăţământ la care se transferă.
(2) Subiectele aferente testelor/probelor vor fi elaborate la nivelul unităţii de
învăţământ de către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii de
învăţământ.
(3) Elevii din secţiile bilingve francofone care solicită schimbarea disciplinei
nonlingvistice vor susţine examen de diferenţă în vacanţa intersemestrială.
Art. 144
(1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, profilul şi/sau specializarea
se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară. Prin
excepţie, transferurile de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar se pot face oricând în
timpul anului şcolar, ţinând cont de interesul superior al copilului.
(2) Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele
perioade:
a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, de regulă în perioada
intersemestrială sau a vacanţei de vară; în aceleaşi perioade se efectuează şi transferul
la/de la învăţământul profesional şi tehnic şi de la/la învăţământul dual la învăţământul
liceal tehnologic. Transferurile în cursul anului şcolar se pot aproba în mod excepţional
în cazurile precizate la alin (4)
b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai în perioada
vacanţei de vară.
(3) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, cu schimbarea profilului
şi/sau a specializării, se efectuează, de regulă, în perioada vacanţei de vară, conform
hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită
transferul.
(4) Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu
respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele situaţii:
Anexa
56
a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector
al municipiului Bucureşti;
b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale
efectuate de direcţia de sănătate publică;
c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ profesional;
d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi militar;
e) de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine sau cu program de
predare bilingv la celelalte clase;
f) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar.
Art. 145
Gemenii, tripleții etc. se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la
cererea părintelui sau reprezentantului legal sau la cererea elevilor dacă aceștia sunt
majori, cu aprobarea consiliului de administrație al unităţii de învăţământ.
Art. 146
(1) În mod excepţional, elevii din unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională declaraţi „Inapt”/”Necorespunzător”
pentru cariera militară, cei care comit abateri grave sau cei care nu doresc să mai urmeze
cursurile respectivelor unităţi de învăţământ se transferă în unităţi de învăţământ din
reţeaua Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în timpul anului şcolar. Transferul se
efectuează cu respectarea prevederilor prezentului regulament, precum şi a
reglementărilor specifice ministerelor de care aparţin unităţile de învăţământ unde este
înmatriculat elevul.
(2) Copiii personalului în activitate, decedat, rănit sau încadrat în grad de invaliditate
conform legii, din următoarele categorii: cadre militare, militari angajaţi pe bază de
contract, funcţionari publici cu statut special, în timpul sau din cauza serviciului militar,
personal civil, se pot transfera, la cerere, din unităţile de învăţământ liceal sau postliceal
din reţeaua Ministerului Educaţiei şi Cercetării în unităţile de învăţământ liceal şi
postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă îndeplinesc
criteriile de recrutare şi au fost declaraţi „Admis” la probele de selecţie, în baza dosarului
de candidat, conform reglementărilor specifice ministerului respectiv.
Art. 147
(1) Elevii din învăţământul preuniversitar particular sau confesional se pot transfera la
unităţi de învăţământ de stat, în condiţiile prezentului Regulament.
(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul
particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de propriul regulament
de organizare și funcționare;
(3) Elevii din învăţământul liceal preuniversitar cu profil pedagogic se pot transfera în
condiţiile stabilite de prezentul regulament, precum şi de regulamentul specific de
organizare şi funcţionare.
Art. 148
Anexa
57
(1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora
se pot face propuneri de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre
învăţământul de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în
cauză sau de către părinţii sau reprezentanții legali ai copilului şi de către consilierul
școlar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de orientare şcolară şi profesională
din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor sau reprezentanților
legali.
Art. 149
După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să
solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ
de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare
situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat,
elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.
Titlul VIII
Evaluarea unităţilor de învăţământ
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 150
Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu prevederile legale, în două forme
fundamentale:
a) inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ;
b) evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.
Art. 151
(1) Inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ reprezintă o activitate
de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin
raportare explicită la politicile educaţionale, la scopurile şi obiectivele dezirabile propuse,
la standardele asumate în funcţionarea acestora.
(2) Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către inspectoratele şcolare şi
minister, prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în conformitate cu
prevederile regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ, elaborat de minister.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, prin inspecţia şcolară, inspectoratele
şcolare:
a) îndrumă, controlează şi monitorizează calitatea activităţilor de predare – învăţare –
evaluare;
b) îndrumă, controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului
unităţilor de învăţământ.
Anexa
58
(4) Conducerea unităţilor de învăţământ şi personalul didactic nu pot refuza inspecţia
şcolară, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare,
acestea nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale curente.
Capitolul II
Evaluarea internă a calităţii educaţiei
Art. 152
(1) Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru unitatea de învăţământ
şi este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.
(2) Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii
în învăţământul preuniversitar.
Art. 153
(1) În conformitate cu prevederile legale, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se
înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).
(2) Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează şi adoptă propria
strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii.
(3) Conducerea unităţii de învăţământ este direct responsabilă de calitatea educaţiei
furnizate.
Art. 154
În procesele de autoevaluare şi monitorizare internă, unităţile de învăţământ
profesional şi tehnic vor aplica instrumentele Cadrului naţional de asigurare a calităţii în
învăţământul profesional şi tehnic.
Art. 155
(1) Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.
(2) Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi
remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3) Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei Române de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a ministerului se bazează pe
analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea de învăţământ.
Capitolul III Evaluarea externă a calităţii educaţiei
Art. 156
(1) O formă specifică de evaluare instituţională, diferită de inspecţia generală a
unităţilor de învăţământ, o reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării,
acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(2) Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ se realizează, în
conformitate cu prevederile legale, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar.
Anexa
59
(3) Unităţile de învăţământ se supun procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile
legii.
(4) Evaluarea, autorizarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituţionale,
conform prevederilor legale.
(5) În cazul unităţilor de învăţământ supuse evaluării externe realizate de către Agenţia
Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, în bugetele acestora vor
fi asigurate, în mod distinct, din finanţarea de bază, sumele necesare acoperirii costurilor,
conform tarifelor percepute de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar pentru această activitate.
Titlul IX
Partenerii educaţionali
Capitolul I
Drepturile părinţilor sau reprezentanților legali
Art. 157
(1) Părinţii sau reprezentanții legali ai antepreşcolarului/preşcolarului/elevului sunt
parteneri educaţionali principali ai unităţilor de învăţământ.
(2) Părinţii sau reprezentanții legali ai copilului/elevului au acces la toate informaţiile
legate de sistemul de învăţământ care privesc educaţia copiilor lor.
(3) Părinţii sau reprezentanții legali ai copilului/elevului au dreptul de a fi susţinuţi de
sistemul de învăţământ, pentru a se educa şi a-şi îmbunătăţi aptitudinile ca parteneri în
relaţia familie – şcoală.
Art. 158
(1) Părintele sau reprezentantul legal al copilului/elevului are dreptul să fie informat
periodic referitor la situaţia şcolară şi la comportamentul propriului copil.
(2) Părintele sau reprezentantul legal al copilului/elevului are dreptul să dobândească
informaţii referitoare numai la situaţia propriului copil.
Art. 159
(1) Părintele sau reprezentantul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii
de învăţământ în concordanţă cu procedura de acces, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu
directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
d) participă la întâlnirile programate cu educatorulpuericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/profesorul diriginte;
e) participă la acţiuni organizate de asociaţia de părinţi.
(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de acces al părinţilor
sau reprezentanților legali în unităţile de învăţământ.
Anexa
60
Art. 160
Părinţii sau reprezentanții legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate
juridică, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 161
(1) Rezolvarea situaţiilor conflictuale sesizate de părintele/reprezentantul legal al
copilului/elevului în care este implicat propriul copil se face prin discuţii amiabile cu
salariatul unităţii de învăţământ implicat, educatorulpuericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
preşcolar/primar/profesorul diriginte. Părintele/reprezentantul legal al
copilului/elevului are dreptul de a solicita ca la discuţii să participe şi reprezentantul
părinţilor. În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului,
părintele/reprezentantul legal are dreptul de a se adresa conducerii unităţii de
învăţământ, printr-o cerere scrisă, în vederea rezolvării problemei.
(2) În cazul în care părintele/reprezentantul legal consideră că starea conflictuală nu a
fost rezolvată la nivelul unităţii de învăţământ, acesta are dreptul de a se adresa, în scris,
inspectoratului şcolar pentru a media şi rezolva starea conflictuală.
Capitolul II
Îndatoririle părinţilor sau reprezentanților legali
Art. 162
(1) Potrivit prevederilor legale părintele sau reprezentantul legal are obligaţia de a
asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru
şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.
(2) Părintele sau reprezentantul legal care nu asigură şcolarizarea elevului în perioada
învăţământului obligatoriu este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, cu amendă
cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin.
(2) se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului/elevului în unitatea de
învăţământ, părintele sau reprezentantul legal are obligaţia de a prezenta documentele
medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de
grupă/formaţiune de studiu/pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi
elevi/preşcolari din colectivitate/unitatea de învăţământ.
(5) Părintele sau reprezentantul legal are obligaţia ca, minimum o dată pe lună, să ia
legătura cu profesorul pentru învăţământul preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia
copilului/elevului, prin mijloace stabilite de comun acord. Prezenţa părintelui sau
reprezentantului legal va fi consemnată în caietul educatorului
puericultor/educatoarei/învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământ
preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură.
(6) Părintele sau reprezentantul legal răspunde material pentru distrugerile bunurilor
din patrimoniul unităţii de învăţământ, cauzate de elev.
Anexa
61
(7) Părintele sau reprezentantul legal al preşcolarului sau al elevului din învăţământul
primar are obligaţia să îl însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la
terminarea activităţilor educative/orelor de curs să îl preia. În cazul în care părintele sau
reprezentantul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate, împuterniceşte o altă
persoană.
(8) Părintele sau reprezentantul legal al elevului din învăţământul primar, gimnazial şi
ciclul inferior al liceului are obligaţia de a solicita, în scris, retragerea elevului în vederea
înscrierii acestuia într-o unitate de învăţământ din străinătate.
(9) Dispoziţiile alin. (7) nu se aplică în situaţiile în care transportul copiilor la şi de la
unitatea de învăţământ se realizează cu microbuzele şcolare. Asigurarea securităţii şi
siguranţei în incinta unităţii de învăţământ la venirea şi părăsirea acesteia, în special
pentru elevii din clasa pregătitoare, se stabileşte prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ;
(10) Părintele sau reprezentantul legal al antepreșcolarului/preşcolarului sau al elevului
din învăţământul obligatoriu are obligaţia de a-l susține pe acesta în activitatea de
învățare desfășurată, inclusiv în activitatea de învățare realizată prin intermediul
tehnologiei și al internetului și de a colabora cu personalul unității de învățământ pentru
desfășurarea în condiții optime a acestei activități.
Art. 163
Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc., a copiilor/elevilor şi
a personalului unităţii de învăţământ.
Art. 164
Respectarea prevederilor prezentului Regulament şi a Regulamentului de organizare și
funcționare a unităţii de învăţământ este obligatorie pentru părinții sau reprezentanții
legali ai copiilor/elevilor.
Capitolul III
Adunarea generală a părinţilor
Art. 165
(1) Adunarea generală a părinţilor este constituită din toţi părinţii sau reprezentanții
legali ai copiilor/elevilor de la grupă/formaţiunea de studiu.
(2) Adunarea generală a părinţilor hotărăşte cu privire la susţinerea cadrelor didactice
şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ privind activităţile şi auxiliarele
didactice şi mijloacele de învăţământ utilizate în demersul de asigurare a condiţiilor
necesare educării copiilor/elevilor.
(3) În adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale ale colectivului de
copii/elevi şi nu situaţia concretă a unui copil/elev. Situaţia unui copil/elev se discută
individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al
copilului/elevului respectiv.
Art. 166
Anexa
62
(1) Adunarea generală a părinţilor se convoacă de către educatorulpuericultor/educatorul/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
preşcolar/primar/profesorul diriginte, de către preşedintele comitetului de părinţi al
clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al elevilor clasei.
(2) Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte ori este
nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu din totalul părinţilor sau
reprezentanților legali ai copiilor/elevilor din grupa/clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu
votul a jumătate plus unu din cei prezenţi.
Capitolul IV
Comitetul de părinţi
Art. 167
(1) În unităţile de învăţământ, la nivelul fiecărei grupe/clase, se înfiinţează şi
funcţionează comitetul de părinţi.
(2) Comitetul de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în
adunarea generală a părinţilor, convocată de educatorulpuericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
preşcolar sau primar/profesorul diriginte care prezidează şedinţa.
(3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi are loc în
primele 15 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.
(4) Comitetul de părinţi pe grupă/clasă se compune din 3 persoane: un preşedinte şi 2
membri. În prima şedinţă după alegere, membrii comitetului decid responsabilităţile
fiecăruia, pe care le comunică educatorului-puericultor/profesorului pentru
învăţământul antepreşcolar/preşcolar/primar/profesorului diriginte.
(5) Comitetului de părinţi pe grupă/clasă reprezintă interesele părinţilor sau
reprezentanților legali ai copiilor/elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor sau
reprezentanților legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei şi în relaţiile cu echipa
managerială.
Art. 168
Comitetului de părinţi pe grupă/clasă are următoarele atribuţii:
a) pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a părinţilor elevilor clasei.
Deciziile se iau cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor sau reprezentanților legali.
b) susţine organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative
extraşcolare la nivelul grupei/clasei şi a unităţii de învăţământ;
c) susţine organizarea şi desfăşurarea de programe de prevenire şi combatere a
violenţei, de asigurare a siguranţei şi securităţii, de combatere a discriminării şi de
reducere a absenteismului în mediul şcolar;
d) susţine activităţile dedicate întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale a
grupei/clasei şi unităţii de învăţământ, atragerea de fonduri băneşti şi donaţii de la
persoane fizice sau juridice, colectate prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică cu
respectarea prevederilor legale în domeniul financiar;
Anexa
63
e) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi educatorulpuericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
antepreşcolar/preşcolar/primar/profesorul diriginte şi se implică activ în întreţinerea,
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a grupei/clasei şi a unităţii de
învăţământ,conform hotărârii adunării generale.
f) susţine organizarea şi desfăşurarea de activităţi de consiliere şi orientare
socioprofesionale;
g) se implică în asigurarea securităţii copiilor/elevilor în cadrul activităţilor educative,
extraşcolare şi extracurriculare;
h) prezintă, semestrial, adunării generale a părinţilor, justificarea utilizării fondurilor
alocate, dacă acestea există.
Art. 169
Preşedintele comitetului de părinţi pe grupă/clasă reprezintă interesele părinţilor sau
reprezentanților legali în relaţiile cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de
părinţi şi, prin acestea, în relaţie cu conducerea unităţii de învăţământ şi alte foruri,
organisme şi organizaţii.
Art. 170
(1) În baza hotarării adunării generale, comitetul de părinţi poate decide să susţină,
inclusiv financiar prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea
prevederilor legale în domeniul financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei
materiale unității de învățământ și a grupei/ clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu
este obligatorie.
(2) Sponsorizarea unei grupe/clase de către un operator economic/persoane fizice se
face cunoscută comitetului de părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi
suplimentare pentru copii/elevi/părinți sau reprezentanți legali.
(3) Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea copiilor/elevilor sau a
personalului din unitatea de învăţământ în strângerea şi/sau gestionarea fondurilor.
Capitolul V
Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociația de părinți
Art. 171
(1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Consiliul reprezentativ al
părinţilor.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din
preşedinţii comitetelor de părinţi.
(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor este o structură, fără personalitate juridică, a
cărei activitate este reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea adunării
generale a preşedinţilor comitetelor de părinţi pe grupă/clasă din unitatea de învăţământ,
care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu are dreptul de a colecta
Anexa
64
cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate
implica în activităţile unităţii de învăţământ prin acţiuni cu caracter logistic – voluntariat.
(4) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se poate constitui Asociaţia de părinţi în
conformitate cu legislaţia în vigoare privind asociaţiile şi fundaţiile, care reprezintă
drepturile şi interesele părinţilor din unitatea de învăţământ, membri ai acesteia.
Art. 172
(1) Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi
ale căror atribuţii se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, şi se
consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este
necesar. Convocarea şedinţelor Consiliului reprezentativ al părinţilor se face de către
preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi.
(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor sau
reprezentanților legali în organismele de conducere şi comisiile unităţii de învăţământ.
(4) Consiliul reprezentativ al părinţilor este întrunit statutar în prezenţa a două treimi
din numărul total al membrilor, iar hotărârile se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea
simplă a voturilor celor prezenţi. În situaţia în care nu se întruneşte cvorumul, şedinţa se
reconvoacă pentru o dată ulterioară, fiind statutară în prezenţa a jumătate plus 1 din
totalul membrilor.
(5) Preşedintele reprezintă Consiliul reprezentativ al părinţilor în relaţia cu alte
persoane fizice şi juridice.
(6) Preşedintele prezintă, anual, raportul de activitate al Consiliului reprezentativ al
părinţilor.
(7) În situații obiective, cum ar fi: calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații
excepționale,ședințele Consiliului reprezentativ al părinților se pot desfășura online, prin
mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.
Art. 173
Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele atribuţii:
a) propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin
curriculumul la decizia şcolii, inclusiv din oferta naţională;
b) sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi
instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;
c) susţine unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de
combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;
d) promovează imaginea unităţii de învăţământ în comunitatea locală;
e) se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice
minorităţilor în plan local, de dezvoltarea multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
f) susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor;
g) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi în desfăşurarea
consultaţiilor cu părinţii sau reprezentanții legali, pe teme educaţionale;
h) colaborează cu instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată,
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu organele de autoritate
Anexa
65
tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea
soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
i) susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare
socioprofesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
j) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi
încadrarea în muncă a absolvenţilor;
k) se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează
în unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor didactice;
l) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în asigurarea sănătăţii şi securităţii
elevilor;
m) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în buna desfăşurare a
activităţii în internate şi în cantine;
n) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea
programului „Şcoala după şcoală”.
Art. 174
(1) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ poate face
demersuri privind atragerea de resurse financiare, care vor fi gestionate de către şcoală
constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau
juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ, a bazei materiale
şi sportive;
b) acordarea de premii şi de burse elevilor;
c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie
materială precară;
e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt
aprobate prin hotărâre de către adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă.
(2) Organizaţia de părinţi colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel
local, judeţean, regional şi naţional.
Capitolul VI
Contractul educaţional
Art. 175
(1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii sau reprezentanții legali, în momentul
înscrierii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în registrul unic matricol, un contract
educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
(2) Modelul contractului educaţional este prezentat în anexa la prezentul regulament.
Acesta este particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin decizia consiliului
de administraţie, după consultarea Consiliului de părinţi al unităţii de învăţământ.
Art. 176
Anexa
66
(1) Contractul educaţional este valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul
unităţii de învăţământ.
(2) Eventualele modificări ale unor prevederi din contractul educaţional se pot realiza
printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi care se ataşează contractului
educaţional.
Art. 177
(1) Contractul educaţional va cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare ale
părţilor semnatare – respectiv unitatea de învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei,
părintele sau reprezentantul legal, scopul pentru care se încheie contractul educaţional,
drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii contractului, alte clauze.
(2) Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte
sau reprezentant legal, altul pentru unitatea de învăţământ şi îşi produce efectele de la
data semnării.
(3) Consiliul de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor
prevăzute în contractul educaţional.
(4) Comitetul de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor
prevăzute în contractul educaţional de către fiecare părinte sau reprezentantul legal şi
adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest
document.
(5) Candidaţii admişi în unităţile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică
şi securitate naţională încheie cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării,
informaţiilor, ordinii publice şi securităţii contracte educaţionale prin care sunt stabilite
obligaţiile părţilor contractante, conform instrucţiunilor specifice.
Capitolul VII
Şcoala şi comunitatea.
Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi parteneri
educaţionali
Art. 178
Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale
colaborează cu consiliul de administraţie şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor
unităţii de învăţământ.
Art. 179
Unităţile de învăţământ pot realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de
educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai
educaţiei.
Art. 180
Anexa
67
Unităţile de învăţământ, de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile administrației
publice locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori
de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea
pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte
de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.
Art. 181
Unităţile de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile
prezentului Regulament, pot iniţia, în parteneriat cu autorităţile administrației publice
locale şi cu organizațiile de părinţi, în baza hotărârii consiliului de administraţie, activităţi
educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau
pentru accelerarea învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială cu elevii, prin
programul „Şcoala după şcoală”.
Art. 182
(1) Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale are ca scop derularea
unor activităţi/programe educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale
stabilite de unitatea de învăţământ.
(2) Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă
electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi fondurile necesare
pentru implementarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi
pentru asigurarea securităţii copiilor/elevilor şi a personalului în perimetrul unităţii de
învățământ.
Art. 183
(1) Unităţile de învăţământ încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu
operatorii economici, în vederea derulării orelor de instruire practică.
(2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare
la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea normelor de sănătate
şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de la operatorul economic, durata
activităţilor, drepturile şi îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare. De asemenea, unităţile de învăţământ
profesional şi tehnic încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu operatorii
economici, în vederea derulării orelor de instruire practică. Unităţile de învăţământ
preuniversitar cu personalitate juridică ce şcolarizează în învăţământ profesional şi
tehnic dual încheie contracte de parteneriat cu unul sau mai mulţi operatori economici
sau cu o asociaţie/un consorţiu de operatori economici şi cu unitatea administrativteritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. Pentru pregătirea profesională, fiecare
elev major, respectiv părintele sau reprezentantul legal al elevului minor din aceste
unităţi de învăţământ prevăzute încheie un contract de pregătire practică individual cu
Anexa
68
operatorul economic şi unitatea de învăţământ. Contractele prevăzute se reglementează
prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.
Art. 184
(1) Unităţile de învăţământ încheie protocoale de parteneriat cu organizaţii
nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii
confesionale, alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin
proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ.
(2) Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3) În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii de învăţământ, în
protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea asigurării securităţii
copiilor/elevilor.
(4) Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe siteul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare.
(5) Unităţile de învăţământ pot încheia protocoale de parteneriat şi pot derula activităţi
comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea
personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia în vigoare din statele din
care provin instituţiile respective.
(6) Reprezentanţii părinţilor se vor implica direct în buna derulare a activităţilor din
cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ.
Titlul X
Dispoziţii tranzitorii și finale
Art 185
Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării
examenelor/evaluărilor naţionale.
Art. 186
(1) În unităţile de învăţământ fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în
vigoare.
(2) În timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor este interzisă utilizarea
telefoanelor mobile; prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea acestora
în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în
procesul educativ sau în situaţii de urgenţă. Pe durata orelor de curs telefoanele mobile
se păstrează în locuri special amenajate din sala de clasă, setate astfel încât să nu
deranjeze procesul educativ.
Art. 187
(1) În unităţile de învăţământ se asigură dreptul fundamental la învăţătură şi este
interzisă orice formă de discriminare a copiilor/elevilor şi a personalului din unitate.
(2) În unităţile de învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie
al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală,
Anexa
69
interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma
unităţii de învăţământ sau altele asemenea.
Art. 188
(1) În termen de 45 de zile de la data publicării prezentului regulament în Monitorul
Oficial al României, Partea I, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ sunt
obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în vigoare, să aprobe propriile
regulamente de organizare şi funcţionare.
(2) La elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului
intern se respectă şi prevederile din Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei și cercetării.
Art. 189
Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.